Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Jocurile didactice mijloc de activizare a elevilor din clasele primare si de cultivare a interesului pentru invatare
Luni, 08 Iulie 2013 21:27

JOCURILE DIDACTICE

MIJLOC DE ACTIVIZARE A ELEVILOR DIN CLASELE I-IV ŞI

DE CULTIVARE A INTERESULUI PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE

 

Înv. Gligor Dana

Şcoala Gimnazială Vidra

 

Jocul este o activitate primordială a copilului de vârstă preşcolară. Jucându-se, copilul descoperă lumea, viaţa, obiectele din jur. În joc, prin manipularea diferitelor obiecte, copii cunosc însuşirile acestora, prin aranjarea şi ordonarea lor dupăp anumite însuşiri sau reguli se ajunge ca aceste acţiuni externe să se interiorizeze, să ducă la acţiuni mintale. La rândul lor, aceste acţiuni mintale pot fi transfigurate apoi la alte activităţi, reinterpretate ori schimbate dând bune rezultate de la o zi la alta în activitatea copilului.      

Odata cu integrarea în viaţa şcolară, activitatea de învăţare ocupă rolul esenţial, dar o bună parte a acestei activităţi se redirijează prin joc, care rămâne o preocupare majoră a întregii copilării.

Jocul didactic poate fi utilizat la toate disciplinele, pe tot parcursul activităţii didactice, în diferite momente ale acesteia, atât în reactualizarea cunoştinţelor predate, asigurându-se şi captarea atenţiei elevilor, în dobândirea noilor cunoştinţe, în fixarea şi consolidarea acestora, cât şi în verificarea şi aprecierea rezultatelor, având ca scop înlăturarea plictiselii şi oboselii. Învăţarea nu este un scop al jocului, ci rezultatul lui. Scopul general este comun pentru toate jocurile şi constă în obţinerea succesului şi satisfacţiei.

 

            De la cea mai fragedă vârstă, jocul face parte din preocupările zilnice preferate ale copiilor. Prin joc, copilul îşi afirmă personalitatea, calităţile sale fizice şi psihice, voinţa, inteligenţa, gândirea.

Jocul este o activitate primordială a copilului de vârstă preşcolară. Jucându-se, copilul descoperă lumea, viaţa, obiectele din jur. În joc, prin manipularea diferitelor obiecte, copii cunosc însuşirile acestora, prin aranjarea şi ordonarea lor după anumite însuşiri sau reguli se ajunge ca aceste acţiuni externe să se interiorizeze, să ducă la acţiuni mintale. La rândul lor, aceste acţiuni mintale pot fi transfigurate apoi la alte activităţi, reinterpretate ori schimbate dând bune rezultate de la o zi la alta în activitatea copilului.      

            Odata cu integrarea în viaţa şcolară, activitatea de învăţare ocupă rolul esenţial, dar o bună parte a acestei activităţi se redirijează prin joc, care rămâne o preocupare majoră a întregii copilării. Şi acum la vârsta şcolară, jocul este, de fapt, un mijloc de învăţare. Prin jocul didactic, activitatea de învăţare devine mai eficientă, mai atractivă. J.Fr.Herbart afirma că „plictiseala este păcatul de moarte al predării, iar folosirea jocului poate feri de acest păcat”. Jocul restabileşte un echilibru în activitatea şcolarilor, fortifică energiile intelectuale şi fizice ale acestora generând o motivaţie secundară, dar stimulatorie, constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accentuat al muncii şcolare.

            Jocul didactic poate fi utilizat la toate disciplinele, pe tot parcursul activităţii didactice, în diferite momente ale acesteia, atât în reactualizarea cunoştinţelor predate, asigurându-se şi captarea atenţiei elevilor, în dobândirea noilor cunoştinţe, în fixarea şi consolidarea acestora, cât şi în verificarea şi aprecierea rezultatelor, având ca scop înlăturarea plictiselii şi oboselii. Învăţarea nu este un scop al jocului, ci rezultatul lui. Scopul general este comun pentru toate jocurile şi constă în obţinerea succesului şi satisfacţiei.

            Cadrul didactic poate alege jocul potrivit şi chiar creea el însuşi jocuri care să permită acumularea cunoştinţelor într-o atmosferă de destindere, de divertisment, de relaxare. Se creează astfel un climat favorabil, propice între elevi, în rezolvarea sarcinilor jocului, o înţelegere în respectarea regulilor impuse.

            După cum am mai arătat, elevii învaţă jucându-se şi astfel îşi dau seama de relaţiile ce se stabilesc între ei, în timpul desfăşurării activităţii. Cu cât jocul este mai bine structurat şi mai complex, cu atât elevul acordă un interes (motivaţie), o implicare mai mare în desfăşurarea lui, deoarece copilul nu face bine decât ceea ce-i place să facă.

            Jocurile didactice nu se limitează doar la folosirea lor ca exemplu, ori ca mijloace de destindere pe parcursul lecţiilor la diferite discipline. Ele pot fi introduse chiar în cadrul unui opţional cu acelaşi nume, adică „jocurile didactice”.

            Relaţiile de joc, la început sporadice, instabile, se transformă, alături de lecţie, în forma de colaborare strânsă, astfel încât la sfârşitul perioadei şcolarităţii mici, clasa devine un colectiv închegat cu funcţii sociale bine determinate.

            Mânuite cu iscusinţă, jocurile didactice şi exerciţiile aduc o importantă contribuţie la pregătirea elevilor pentru viaţă, după cum şi Ed. Claparede arată că jocul pregăteşte viitorul satisfăcând nevoi prezente „Jocul este binele, este datoria, este idealul vieţii, este singura atmosferă în care fiinţa psihologică învaţă să respecte şi în consecinţă poate să acţioneze”

 

Bibliografie:

            Viorica, F.Nicoara, Revista „Învăţământul primar” nr. 2-3, Editura Miniped, Bucureşti, 2003

            Elena, Verza, „Omul, jocul şi distracţia”, Editura Şt. şi Enc., Bucureşti, 1978

            Ion, Cerghit, „Metode de învăţare”, E.D.P., Bucureşti, 1997 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Luni, 08 Iulie 2013 21:43
 

Revista cu ISSN

Pelerinajul o alternativa pentru saptama…

PELERINAJUL - O ALTERNATIVĂ PENTRU SĂPTĂMÂNA “SĂ ŞTIU MAI MULT, SĂ FIU MAI BUN!”   Crafcenco Carmen, profesor matematică Liceul Teoretic “Mircea Eliade”, Galaţi   Fie „Şcoala altfel” sau săptămâna din anul acesta „ Şă ştiu...

Read more

CETATENI EUROPENI

ACTIVITÃŢI COMPLEMENTARE PENTRU VALORIFICAREA POTENŢIALULUI ELEVILOR ŞI A FORMÃRII LOR CA CETÃŢENI EUROPENI prof. Ciucã Cristina Şcoala cu clasele I – VIII Bâsca –...

Read more

Inspectia scolara generala a unitatilor …

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar   SECTIUNEA a 2-a Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar: activitatea de preinspectie   Art. 20. -     Inspectorul coordonator al echipei realizeaza urmatoarele activitati preparatoare...

Read more

Interferente simbolistice si parnasiene …

INTERFERENȚE SIMBOLISTE ȘI  PARNASIENE ÎN CAPITOLUL NOAPTEA DE ARGINT DIN THALASSA LUI ALEXANDRU MACEDONSKI   Drd. Miron Costina Violeta Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj   Thalassa1, publicată în Cartea de aur, 1902,...

Read more

Pledoarie pentru studiul limbii franceze

PLEDOARIE PENTRU STUDIUL LIMBII FRANCEZE   prof. drd. Stan Cristina Şcoala Gimnazială Grigore Moisil  Ploieşti, jud. Prahova     În zilele noastre, limbile străine au devenit o necesitate pentru o viaţă profesională de succes şi...

Read more

Calendarul olimpiadelor nationale scolar…

Calendarul olimpiadelor nationale scolare 2013   Vezi calendarul olimpiadelor nationale scolare pe anul scolar 2012-2013:

Read more

Cum ne raportam la tentatiile culinare

CUM NE RAPORTĂM LA TENTAȚIILE CULINARE Prof. educator Mureșan- Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca Prof. educator Ioviță Daniela Școala Gimnazială Specială Centru...

Read more

Scoala sub cupola ecologica

ŞCOALA SUB CUPOLĂ ECOLOGICĂ   Institutor Herczeg Monica Şcoala cu clasele I-VIII Dudeştii-Noi             “Testul major pentru o societate morala este tipul de lume pe care îl lasa pentru copii sai.” (Dietrick Bonhoeffer)           Educaţia...

Read more