Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Invatarea colaborativa in gradinita
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 Aprilie 2015 08:10

ÎNVĂŢAREA COLABORATIVĂ ÎN GRĂDINIŢĂ

Prof. înv. preşcolar Gârtan Daniela

GPN COŞEŞTI-ARGEŞ

Învăţământul românesc se confruntă cu probleme din ce in ce mai complexe, care necesită un nou mod de gândire, idei noi, informaţii noi şi bineînţeles, un nou mod de a învăţa “ Analfabetul de mâine nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci cel care nu a învăţat să înveţe”(Herbet Gerjuooy, apud. A. Toffler, 1973, pagina 402). Una dintre temele abordate frecvent de către teoreticienii şi practicienii educaţiei o reprezintă învăţarea prin cooperare. „Învăţarea prin cooperare este o strategie de instruire structurată şi sistematizată, în cadrul căreia grupe mici lucrează împreună pentru a atinge un ţel comun. Premisa învăţării prin cooperare este aceea conform căreia, subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual”(Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, 2003).

Au apărut diverse „denumiri pentru a ilustra munca colaborativă de învăţare în grup, cum ar fi: învăţarea prin cooperare, învăţarea colaborativă, învăţarea colectivă, învăţarea comunitară, învăţarea reciprocă, învăţarea în echipă, studiu de grup, studiu circular. Cooperarea (conlucrarea, munca alături de cineva), presupune colaborarea (participarea activă la realizarea unei acţiuni, bazată pe schimbul de propuneri, de idei).

Cu toate că cele două noţiuni sunt sinonime, putem face unele delimitări de sens, înţelegând prin colaborare „o formă de relaţii între elevi, ce constă în soluţionarea unor probleme de interes comun, în care fiecare contribuie activ şi efectiv”( Handrabura, Loretta, 2003) şi prin cooperare „o formă de învăţare, de studiu, de acţiune reciprocă, interpersonală/intergrupală, cu durată variabilă care rezultă din influenţările reciproce ale agenţilor implicaţi” (Handrabura, Loretta, 2003). Învăţarea prin cooperare presupune acţiuni conjugate ale mai multor persoane (elevi, cadre didactice) în atingerea scopurilor comune prin influenţe de care beneficiază toţi cei implicaţi. „Colaborarea se axează pe relaţiile implicate de sarcini, iar cooperarea pe procesul de realizare a sarcinii.”( Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, 2006) Se poate spune că „învăţarea prin colaborare integrează învăţarea prin cooperare.” (Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, 2006) .

Activitatea de ansamblu a copilului in grădiniță trebuie să îl ajute să se dezvolte armonios. Pentru aceasta ea trebuie să îi asigure deschiderea către toate activităţile pozitive de care este capabil şi să-l stimuleze optim. În practică se întâlnesc situaţii când copilul este subsolicitat prin participarea la activităţi sărace, neinteresante, sau prin neglijarea unor categorii de activităţi în favoarea altora. Se suprasolicitează mai ales activitatea intelectuală. Toate formele fundamentale ale activităţii umane: munca, învăţătura şi jocul sunt prezente la preşcolar, deşi ponderea şi importanţa lor sunt altele decât la adult.

Componentele procesului de învăţământ in gradinita au fiecare o mare diversitate de manifestare. În momentul iniţierii unor activităţi, ele trebuie să fie compatibile şi să contribuie la realizarea scopului propus. Formele de organizare a procesului de învăţământ cu prescolarii sunt modalităţi de structurare ale tuturor elementelor care compun acest proces la un moment dat. scopul general al procesului instructiv – educativ fiind: dezvoltarea plenară a copilului care va îmbrăca forma unor scopuri şi obiective subordonate care vor fi realizate pe rând. Din multitudinea scopurilor va decurge şi căutarea unor forme de organizare diverse, adecvate acestora. Scopul particular acţionează asupra alegerii unei anumite forme de învăţământ în mod direct, prin limitele impuse celorlalte componente ale procesului de învăţământ. În desemnarea formelor posibile de organizare, există un element central, anume relaţia dintre educator şi educat, gradul de dirijare a activităţii copilului de către adult. Educatorul poate să participe sau nu la activitatea copilului, poate să o conducă direct, mai mult sau mai puţin dirijat, sau poate să organizeze activitatea, să o supravegheze, să o influenţeze indirect. Componenta „educat” din procesul de învăţământ acţionează în determinarea formei de organizare prin: particularităţile de vârstă, particularităţile individuale, numărul de copii care participă la o anumită activitate educativă, anume:

- un singur copil, un grup mic de 2 – 7 copii sau grupa întreagă de copii. Relaţiile educatoare-copil, copil-copil sunt deschise, bazate pe sprijin reciproc, pe dialog constructiv şi pe cooperare. Educatoarele sunt solicitate astăzi să promoveze o învăţare participativă, activă şi creativă. Activităţile propuse copiilor în scopul sporirii gradului de implicare activă şi creativă în grădiniţă, trebuie să asigure: stimularea gândirii productive, stimularea gândirii critice, stimularea gândirii divergente stimularea libertății de exprimare a cunoştinţelor,gândurilor, a faptelor . In acest sens trebuie proiectate activităţi care cer spontanietate şi contribuie la independenţa în gândire şi acţiune. Majoritatea cercetătorilor susţin că nivelul atins de grup depăşeşte pe cel al celui mai inteligent dintre indivizii grupului care utilizează exclusiv mijloace proprii. Deci învăţarea prin cooperare la nivel copil-copil este mai eficientă decât învăţarea individuală. Sub diverse forme de organizare: grupuri, echipe, perechi, circular, colectiv, aceasta îi ajută pe copii să înveţe să fie mai prietenoşi, mai sociabili, mai comunicativi şi mai toleranţi faţă de ceilalţi.

Învăţarea prin colaborare este o strategie de instruire structurată, sistematizată, în cadrul căreia grupuri mici de copii lucrează împreună pentru a atinge un ţel comun, devenind capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în cadrul lucrului individual. Copiii trebuie învățați de mici să colaboreze în cadrul unor echipe, dar să se înfrunte și individual din perspectiva “câștig eu – câștigi și tu”.

Educatoarei îi revine sarcina să participe alături de copii la elaborarea cunoştinţelor, să servească drept model în legăturile interpersonale şi să încurajeze interacţiunile cooperante dintre copii. Folosind învăţarea prin colaborare educatoarea îi sprijină pe copii să descopere natura, ştiinţa, viaţa. Grădiniţa modernă promovează învăţarea colaborativa ca formă superioară de interacţiune psihosocială, bazată pe sprijin reciproc, pe toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor, îndreptat spre acelaşi scop. Demersul de realizare a sarcinilor se realizează prin colaborare. Este împărtăşită părerea că toţi pot oferi alternative valoroase de soluţionare a problemei dacă sunt ajutaţi.

Învăţarea prin colaborare ajută copiii să înveţe mai profound cultivând relaţii bazate pe respect reciproc şi colaborare constructivă. Învăţarea prin colaborare este o metodă de predare şi învăţare în care preşcolarii lucrează împreună, uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva una şi aceeaşi problemă, pentru a explora o temă nouă sau a lansa idei noi, combinaţii noi sau chiar inovaţii autentice. Elemente de bază ale învăţarii prin colaborare

-interdependenţa pozitivă – preşcolarii realizează că au nevoie unii de alţii pentru a duce la bun sfârşit sarcina grupului.

-promovarea învăţării prin interacţiunea directă – preşcolarii se ajută unii pe alţii să înveţe, se încurajează şi îşi împărtăţesc ideile. -răspundere individuală – performanţa fiecărui preşcolar se evaluează frecvent şi rezultatul i se comunică atât acestuia, cât şi grupului.

-deprinderile de comunicare interpersonală şi în grup mic – grupurile nu pot exista şi nici funcţiona eficient dacă preşcolarii nu au şi nu folosesc anumite abilităţi sociale absolut necesare.

- monitorizarea activităţii de prelucrare a informaţiei în grup – grupurile au nevoie de răgaz pentru a discuta cât de bine şi-au atins scopurile şi pentru a menţine relaţii eficiente de muncă între toţi membrii. În exemplele pe care le prezint ofer diverse alternative de lucru, însă acestea nu este cazul să fie considerate „reţete” miraculoase.

În cadrul programului din gradinița întâlnirea de dimineaţă pe care o organizăm în fiecare zi, permite schimburi de impresii. Copiii îşi prezintă propriile gânduri, experienţe, idei. Acest lucru le dă posibilitatea tuturor de a se exprima pe rând, de a comunica subiecte importante din viaţa lor. Copiii ajung să se cunoască mai bine, să înlăture barierele timidităţii, iar mesajul lor ajunge la întregul grup. Astfel li se dezvoltă capacitatea de ascultare. Apoi se ivesc întrebări, comentarii, la care participă cu mare interes pentru a-şi împărtăşi propriile experienţe. Acest moment al zilei contribuie la o bună socializare între preşcolari.

Crearea unei ambianţe bine organizate încurajează copiii să exploreze, să aibă iniţiative şi să creeze.

În vederea unei învăţări active prin colaborare, am acordat o importanţă deosebită strategiei didactice definită prin cei trei M: Metodă-Mijloace-Material; combinate, adaptate şi utilizate corect. Toate aceste elemente asigură eficienţa.Metodele pe care le-am folosit pentru ca preşcolarii să lucreze eficient în grup, dezvoltându-şi abilităţi de cooperare şi ajutor reciproc sunt:munca în grup, în perechi, în echipă, jocul de rol, jocul didactic, problematizarea, brainstorming-ul, metoda proiectelor, etc. Metoda învăţării pe grupuri mici are la bază principiul întăririi coeziunii grupului de lucru şi al creşterii gradului de coeziune între copii. Am utilizat-o pe întreg parcursul activităţii sau în anumite etape ale acesteia atunci când sarcinile de învăţare au putut fi realizate prin colaborare. În organizarea activităţii pe grupuri mici am ţinut seama ca preşcolarii să fie cu nivel de pregătire apropiat, nivel de informaţii aproximativ egal. În acelaşi timp am avut în vedere nivelul dezvoltării intelectuale,al omogenităţii relative privind particularităţile de vârstă şi individuale, capacitatea de învăţare.

Prezint câteva modalități de formare a grupurilor de copii pe care le-am folosit cu succes:

- Copii numara de la 1 la 4 (sau 3), cei cu numarul 1 se asaza la masa pe care se gaseste cifra 1 si asa mai departe, fiecare copil se asaza la masuta cu cifra corespunzatoare.

- Pe o masuta se amesteca ecusoane cu 3 sau 4 categorii de desene: flori, iepurasi, ursuleti, fluturasi, etc.Fiecare copil isi alege ecusonul preferat si se asaza la masuta la care se gaseste ecusonul pe care l-a ales (se pot aseza ecusoane pe spatele fiecaruia si colegii se dirijeaza reciproc).

- Impusa (asezarea copiilor se face dupa cum indica educatoarea).

- La latitudinea si dupa preferinta copiilor.

Tocmai pentru ca preșcolarii să interacționeze frecvent unul cu celălalt, a fost concepută desfăşurarea activităţilor pe centre, unde se creează un mediu propice învăţării pe grupuri mici de copiii. Fiecare centru de activitate devine un laborator de iniţiativă, imaginaţie şi creativitate pentru copii. Materialele pe care le avem la aceste centre îi stimulează şi îi provoacă pe copii să-şi folosească toate simţurile în timpul jocului, să interacționeze cu colegii, dar și cu educatoarea, în timpul activităților desfășurate pe centre, sau în timpul activităților libere, aceștia nemaifiind inhibați. Prin experimentare, investigare, descoperire proprie, copiii încearcă idei noi, culeg informaţii. În timpul activităţilor pe centre există un zumzăit deoarece copiii interacţionează în mod spontan cu colegii lor. Comunică între ei , dar şi cu adulţii, fapt ce duce la dezvoltarea aptitudinilor sociale. Astfel pentru dezvoltarea sentimntului de prietenie am desfăşurat jocul “Ghemul”: grupul de copii este asezat în cerc, pe covor. Ei primesc un ghem de sfoara( lâna) pe care îl rostogolesc de la unul la altul în direcţii diferite. Fiecare ţine de bucata de fir astfel încât, pe covor să apară un desen inedit. Dacă firul se rupe, li se spune copiilor ca există şi prietenii care se pot rupe, se poate face nod , reparându-se ruptura, dar acel nod va exista, se va vedea tot timpul. Când ghemul s-a terminat începe strângerea lui în ordine inversă. Pe măsură ce se strange, fiecare îl numeşte pe colegul căruia îi înmânează ghemul.

Astfel, copilul învaţă activ, acumulând constant noi informaţii despre lumea înconjurătoare, prin joc, este dependent de alţii în ceea ce priveşte dezvoltarea emoţională, cognitivă prin interacţiunile sociale.

În acest sens voi exemplifica activitatea matematică prin care copiii şi-au reactualizat şi consolidat cunoştinţele privind numeraţia în concentrul 1-10. Aceasta a constat în rezolvarea unor sarcini în situaţii noi. mici de copiii.

Activitatea menţionată am desfăşurat-o la mai multe centre de activitate:

-Biblioteca -,,O felicitare pentru prietenul meu”- să lipească atâtea jetoane-cu imagini de iarnă –cât arată cifra, lucru în perechi;

-Artă-,,Împodobim bradul de Crăciun”- să decupeze lipind apoi ornamentele în brad în funcţie de legenda cu cifre şi simboluri de de pe masă;

- Joc de rol ,,Zi de sărbătoare” -să modeleze din aluat atâţia colăcei, covrigei cât arată cifrele de pe tavă, aranjând apoi masa de sărbători;

-Construcţii ,,Orăşelul copiilor”- să construiască atâtea elemente cât indică legenda.

În vederea cunoaşterii eficienţei interacțiunii dintre copii, pe parcursul desfăşurării activităţii am urmărit: modul de demarare a activităţii, schimburile de idei între participanţi, luările de cuvânt, elaborarea răspunsurilor; folosirea timpului de lucru.

Acest gen de activitate a condus la: colaborarea în vederea realizării cu uşurinţă a sarcinilor de grup, coordonarea eforturilor individuale pentru atingerea unui scop comun,acomodarea firească a copiilor la relaţiile, normele şi comportamentele grupului, efectuarea cu uşurinţă a relaţionării sociale, educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter .

Copiii învaţă să interacționeze în cadrul proiectelor, să rezolve probleme împreună, să se joace în grup sau echipă. Învăţarea se bazează pe interrelaţionare şi integrare. Proiectele tematice iniţiate de copii, sau de către aceştia împreună cu educatoarea, se bazează pe interesele de grup şi asigură motivaţia şi succesul învăţării. Utilizarea modelului ”ştim, dorim să ştim, am învăţat” este calea cea mai simplă de realizare a unui proiect tematic. A treia componentă, întrebarea ,,Ce am învăţat?” permite realizarea evaluării proiectului care este o parte esenţială a procesului de învăţare activă.

Prin interacțiunea dintre preșcolari este stimulată curiozitatea firească a copiilor, implicându-i în propriul proces de dezvoltare

Pe lângă proiectele tematice, noua abordare educaţională are la bază şi activităţile integrate care îl pun tot mai mult pe copil în situaţia de a dialoga şi coopera în vederea exersării capacităţii de a opta şi a decide.

Datorită faptului că activităţile integrate lasă mai multă libertate de exprimare şi acţiune copiilor, educatoarea reuşeşte să descopere latura pozitivă esenţială a fiecărui copil, pentru ca prin aceasta să dezvolte ulterior alte calităţi şi să canalizeze aspectele pozitive ale personalităţii în devenire a copilului.

Activităţile practice în cadrul cărora se realizează lucrări colective, oferă multe posibilităţi de realizare a învăţării colaborative. Alte beneficii au constat în rezolvarea rapidă a unor situaţii conflictuale, încurajarea creativităţii, colaborarea şi ajutorul reciproc.

Ca una dintre activităţile caracteristice copilului de vârstă preşcolară, jocul- în varietatea formelor sale- a devenit una dintre principalele metode extrem de eficiente în munca instructiv-educativă. Ca metodă, valorifică avantajele dinamicii de grup, independenţa şi spiritul de cooperare, participarea efectivă şi totală la joc, angajează şi copiii timizi, creşte gradul de coeziune în colectivul grupei.

Colaborarea a fost şi este utilizată în jocurile de rol, jocurile de creaţie, jocurile didactice, jocurile de mişcare. În joc copiii îşi asumă sarcini, roluri, fiecare cooperând în felul său cu colegii pentru finalizarea obiectivului propus şi pentru obţinerea satisfacţiei finale.

In concluzie învăţărea colaborativa poate fi la îndemâna fiecărei educatoare, cu condiţia ca, încă din etapa de proiectare a activităţilor, să vizeze tematici adecvate şi să pună la dispoziţia copiilor materiale corespunzătoare.

Colaborarea înseamnă înainte de toate un câştig în planul interacţiunii dintre preşcolari generând sentimente de acceptare şi simpatie. Departe de a genera conflicte, ea instaurează buna înţelegere, armonia şi stimulează comportamentele de facilitare a succesului celorlalţi.

Bibliografie:

-Flueraş Vasile- Teoria şi practica învăţării prin cooperare, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005

-Neacşu I.- Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Editura Militară, Bucureşti, 1990

-Pintilie Mariana, Metode moderne de învăţare-evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Educatia Globala cunostinte abilitati at…

EDUCAŢIA GLOBALĂ  - REPERE METODOLOGICE -       CUNOŞTINŢE, ABILITĂŢI, ATITUDINI ŞI VALORI   2.1.            CURRICULUM, CUNOŞTINŢE ŞI ABILITĂŢI Specificitatea curriculumului educaţiei globale constă, în principal, în importanţa pe care educatorii şi şcolile care implementează acest proiect...

Read more

Programul a doua sansa

Ordin privind aplicarea programului “A doua sansa”. Metodologia privind organizarea procesului de invatamant in cadrul programului “A doua sansa” pentru invatamantul preuniversitar

Read more

Statutul epistemologic al pedagogiei

STATUTUL EPISTEMOLOGIC AL PEDAGOGIEI   Orice stiinta se constituie relativ lent, parcurcand 3-4 faze. Faza prestiintifica se caracterizeaza prin faptul ca fenomenelor care impresioneaza sau uimesc li se dau explicatii mitico-religioase, fiind insotite...

Read more

Metode de gandire critica - aplicatii - …

Metode de gandire critica - aplicatii - Vestitorii primaverii

„VESTITORII PRIMĂVERII” de George Coşbuc    (Aplicaţii ale metodelor de gândire critică)       1. SPARGEREA GHEŢII   Scrie mai jos numele păsărilor pe care le cunoşti: ---------------------------------------------------------------------------------------------------------   · Descrie-o pe cea care pe care o ştii cel...

Read more

Asociatia Profesorilor din Romania

"Cu cât mai mult traiesc, cu atât mai bine îmi dau seama de cât de puternic si important este impactul atitudinii asupra vietii. Pentru mine, atitudinea este mai importantã decât...

Read more

Pasi mari si mici in educarea copilului

PAŞI MARI ŞI MICI ÎN EDUCAREA COPILULUI   Profesor Marta Cristiana NEGRAIA   L’éducation d’un enfant tient en égale mesure de ses parents et de leurs compétences et désirs, mais aussi de l’école et...

Read more

Destramarea obstilor satesti din zona Ca…

DESTRĂMAREA OBŞTILOR SĂTEŞTI DIN ZONA CÂMPULUNG-MUSCEL   Prof. Gabriel TUDOSE Şcoala „Petre Tudose” Mălureni, Argeş     Obştea sătească – unitate de bază structurală şi funcţională a societăţii româneşti din Preistorie până spre contemporaneitate –...

Read more

Les articulateurs du discours

LES ARTICULATEURS DU DISCOURS   Lector univ. Ilie Minescu Universitatea de Vest din Timisoara     La langue française est pleine de mots et de locutions qui, utilisés adéquatement, permettent d’exprimer les idées...

Read more