Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Formele generale ale educatiei
Marţi, 08 Februarie 2011 00:00

FORMELE GENERALE ALE EDUCAŢIEI

 

Educator Stan Luminiţa-Simona 

Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi

 

Formele generale ale educaţiei reprezintă ansamblul acţiunilor şi al influenţelor pedagogice desfăşurate, succesiv sau simultan, în cadrul activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii umane.

 

Clasificarea formelor educaţiei angajează două categorii de criterii:

a) criteriul proiectării: educaţie instituţională / cu obiective specifice instituţionalizate educaţia formală-nonformală); educaţie noninstituţională / realizată implicit, fară obiective recifice instituţionalizate (educaţie informală);

b) criteriul organizării: educaţie realizată pe baza unor acţiuni explicite şi influenţe implicite (educaţia formală-nonformală); educaţie realizată doar pe baza unor influenţe implicite (educaţia informală).

Educaţia formală reprezintă ansamblul acţiunilor (şi al influenţelor) pedagogice proiectate instituţional prin structuri organizate sistemic, pe niveluri şi trepte de studii (şcoli, universităţi, centre de perfecţionare etc.) în cadrul unui proces de instruire realizat cu maximum de rigurozitate în timp şi spaţiu (plan, programe, manuale, cursuri, materiale de învăţare etc.).

Educaţia formală este organizată instituţional în cadrul sistemului de învăţământ, sub îndrumarea cadrelor didactice de specialitate, care asigură dirijarea conştientă a raporturilor funcţional-structurale dintre educator şi educat realizate într-un context metodologic de predare- învăţare-evaluare, favorabil reuşitei pedagogice.

Educaţia formală dezvoltă următoarele obiective generale, multiplicabile în conţinuturi specifice, operabile la nivel moral - intelectual - tehnologic - estetic - fizic:

a) dobândirea cunoştinţelor fundamentale în interdependenţa lor sistemică;

b) exersarea aptitudinilor şi a atitudinilor umane într-un cadru metodic stimulativ, deschis, perfectibil;

c) aplicarea instrumentelor de evaluare socială la diferite niveluri şi grade de integrare şcolară-postşcolară, universitară-postuniversitară, profesională.

Educaţia formală reflectă, în acelaşi timp, următoarele coordonate funcţionale, valabile la nivelul sistemului şi al procesului de învăţământ:

a) proiectarea pedagogică organizată pe bază de planuri, programe, manuale şcolare, cursuri niversitare, materiale de stimulare a învăţării etc.;

b) orientarea prioritară a "finalităţilor" spre parcurgerea "programei", pentru "asigurarea succesului unui număr cât mai mare de elevi şi studenţi"

c) învăţarea şcolară / universitară sistematică, realizată prin corelarea activităţii cadrelor didactice de diferite specialităţi la nivelul metodologic al unei "echipe pedagogice";

d) evaluarea pe criterii socio-pedagogice riguroase, realizată prin: note, calificative, aprecieri, caracterizări etc.

Educaţia nonformală completează educaţia formală într-un cadru instituţionalizat situat în afara sistemului de învăţământ dar şi în interiorul acestuia, activat prin "organisme şcolare conexe", extradidactice sau extraşcolare.

Educaţia nonformală sprijină, direct şi indirect, acţiunile şi influenţele sistemului de învăţământ, pe două circuite pedagogice principale:

a) un circuit pedagogic situat în afara clasei: cercuri pe discipline de învăţământ, cercuri interdisciplinare, cercuri tematice / transdisciplinare; ansambluri sportive, artistice, culturale etc.: întreceri, competiţii, concursuri, olimpiade şcolare / universitare;

b) un circuit pedagogic situat în afara şcolii:

-activităţi perişcolare, organizate pentru valorificarea educativă a timpului liber, cu resurse tradiţionale: excursii, vizite, tabere, cluburi, universităţi populare, vizionări de spectacole (teatru, cinema etc.) şi de expoziţii etc.; cu resurse moderne: videotecă, mediatecă, discotecă; radio, televiziune şcolară; instruire asistată pe calculator, cu reţele de programe nonformale etc.;

- activităţi paraşcolare, organizate în mediul socioprofesional, ca "soluţii alternative" de perfecţionare, reciclare, instruire permanentă, instituţionalizate special la nivel de: prespedagogică, radio-televiziune şcolară; cursuri, conferinţe tematice - cu programe speciale de educaţie permanentă etc.

Activităţile de educaţie nonformală au un caracter instituţional. Ele probează - în comparaţie cu activităţile de educaţie formală - câteva note specifice:

- proiectarea pedagogică neformalizată, cu programe deschise spre interdisciplinaritate şi educaţie permanentă - la nivel general-uman, profesional, sportiv, estetic civic, etc.;

- organizarea facultativă, neformalizată, cu profilare dependentă de opţiunile elevilor şi ale comunităţilor şcolare şi locale, cu deschideri speciale spre experiment şi inovaţie;

Structura acţiunii educaţionale de tip nonformal are un plus de flexibilitate şi de deschidere în raport cu influenţele câmpului psihosocial care concentrează şi multiplică numeroase efecte centrale şi secundare, dependente de stilul activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii proiectat şi realizat în timp şi spaţiu.

Această structură parcurge două coordonate funcţionale specifice educaţiei nonformale, coordonate prezentate uneori ca obiective generale "de vocaţie": sprijinirea elevilor şi chiar a adulţilor cu şanse reduse de acces la o şcolaritate normală; stimularea dezvoltării socioeconomice şi culturale a personalităţii umane şi a comunităţilor locale.

Evoluţia sistemelor moderne şi postmoderne de învăţământ, înregistrată în ultimele decenii, confirmă la nivel de UNESCO tendinţa de articulare sau de integrare a formelor educaţiei şi instruirii, realizabilă din perspectiva instruirii permanente.

 

Bibliografie

Anca Dragu, Sorin Cristea, Psihologie şi pedagogie şcolară, Ed. Ovidius University Press, Constanţa 2003.

 

Ultima actualizare în Luni, 07 Februarie 2011 18:50
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Muzica in orele de engleza

MUZICA ÎN ORELE DE LIMBĂ ENGLEZĂ                                                    Prof. Raluca Bârsan Lic. Ped. ”Regele Ferdinand” Sighetu Marmaţiei   Muzica în predarea limbii engleze la clasele primare se dovedeşte a fi nu doar un mod...

Read more

Comunicarea scoala familie comunitate in…

COMUNICAREA ŞCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE, ÎN CONTEXTUL DESCENTRALIZĂRII SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT   prof. istorie Luminiţa Simona Feşnic Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu”, Oradea     Scopul acestui articol este sublinierea unor probleme ce marchează mult “trâmbiţata” descentralizare a sistemului...

Read more

Analiza apei materie prima pentru indust…

Analiza apei materie prima pentru industria berii

ANALIZA APEI – MATERIE PRIMĂ PENTRU INDUSTRIA BERII Prof.ing. Simion Dobrica Liceul Tehnologic ,,Costin Nenițescu” Buzău ...

Read more

Romanii de peste hotare

ROMÂNII DE PESTE HOTARE - studiu de caz -   Prof. Dimitriu Alina Grup Şcolar Agricol Alexandria, jud. Teleorman     Câti români stiu cã alfabetul latin a fost folosit mai întâi într-o lucrare în aromânã?...

Read more

Interviu cu Alexandru Macedonski in poet…

INTERVIU CU ALEXANDRU MACEDONSKI ÎN POETICA SA (1854-1920)   Miron Costina Violeta                                          Prof. drd. la Şcoala cu cls. I-VIII, Tălpaş   Alexandru Macedonski, care a dat expresie atât de adâncă unor conflicte de...

Read more

Invatarea prin proiecte

ÎNVĂȚAREA PRIN PROIECTE Iosifescu Cristina Corina – profesor informatică Liceul Tehnologic “Petre Ionescu Muscel” Domnești – Argeș Tehnologia modernă ocupă din ce în ce mai mult loc atât în viața noastră,...

Read more

Studiu psihologic privind pregatirea ele…

STUDIU PSIHOLOGIC PRIVIND PREGĂTIREA ELEVILOR Profesor învăţământ primar Postolică Steluţa, Şcoala Gimnazială Nr. 2 Piatra - Neamţ   Încă de la apariţia şi...

Read more

Planificare model pentru terapia tulbura…

Planificare model pentru terapia tulburarilor de limbaj invatamant special   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari...

Read more