Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Folclorul si educatia
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 08 Aprilie 2014 18:50

FOLCLORUL ŞI EDUCAŢIA

 

Autor: Cornea Claudia

Funcţia: Educatoare

 

            Folclorul reprezintă o lume fascinantă şi încă plină de surprize, cum fascinantă şi plină de surprize e lumea copiilor de vârstă preşcolară. Bucuria de a o valorifica pe prima şi de a crea scenarii metodice în cea de-a doua este atât răsplata căutării, cât şi a trăirii în prezent a unei forme de civilizaţie apusă, pe cât de simplă, pe atât de profundă. Mi se pare normal şă nu iubeşti un lucru pe care nu-l cunoşti. Acesta a fost momentul în care am început munca de cercetare în domeniul folcloric. I-am implicat pe copii în culegere de folclor. Cu ajutorul copiilor am cules jocuri şi cântece din folclorul lor şi am participat în calitate de colaborator la realizarea unei culegeri de folclor intitulată  ,,Jocuri din folclorul copiilor de ieri şi de azi”. Prin intermediul unor proiecte tematice i-am implicat pe preşcolari în culegerea de folclor, aceştia contribuind la buna desfăşurare a acesteia prin intermediul unor obiecte de ceramică pe care le-au găsit la bunici, prin costume populare vechi pe care le-au găsit tot prin lada de zestre a bunicii sau prin scurte povestioare sau colinde culese de ei de la bătrânii satului. Am transferat valoarea etică a acestor scenarii în serbările din grădiniţă şi am constatat un salt calitativ al unor copii la nivel comportamental. În vederea valorificării tradiţiilor locale şi a sprijinirii artei populare (dans, muzică, obiceiuri, tradiţii) voi continua şi în anii următori studiul despre folclor, prin activităţi care vor avea drept scop cunoaşterea şi aprecierea valorilor populare. Domeniul meu de cercetare merge însă dincolo de cunoaşterea acestor valori. Mă gândesc întotdeauna ce pot furniza ele pentru activitatea mea didactică. Urmăresc un traseu complet: scenariu folcloric, transpunerea lui în serbare şi finalizarea ca scenariu metodic la nivelul activităţilor, excursiilor, serbărilor etc. În urma realizării studiului despre folclor, copiii au dorit şi alte studii de acest fel, plăcându-le ideea ,,Studiul despre Minunile lui Iisus”, sau ,,Studiul despre şezătorile verii” pe care mi-am propus ca anul următor să-l transpun într-o serbare pe care o voi realiza la sfârşitul anului viitor, serbare intitulată ,,Cununa fetelor de pe Someş”.

            Astfel, valorificarea folclorului în învăţământul preşcolar, acolo unde am simţit eu că poate să contribuie la desăvârşirea educaţiei, a însemnat muncă, bucurie, eficienţă, întrecere de sine, îndrăzneală, curaj, imaginaţie, extrem de multă muncă, satisfacţie, motivaţie; a însemnat trecutul şi prezentul stând laolaltă.

 

            Folclorul reprezintă o lume fascinantă şi încă plină de surprize, cum fascinantă şi plină de surprize e lumea copiilor de vârstă preşcolară. Bucuria de a o valorifica pe prima şi de a crea scenarii metodice în cea de-a doua este atât răsplata căutării, cât şi a trăirii în prezent a unei forme de civilizaţie apusă, pe cât de simplă, pe atât de profundă.

            Înspre acest loc de pace mi-am dorit să fac primul popas cu copiii din grupa mea. Şi am constatat atunci că ei nu-l cunosc îndeajuns pentru a-l putea preţui cum se cuvine. Mi se pare normal şă nu iubeşti un lucru pe care nu-l cunoşti. Acesta a fost momentul în care am început munca de cercetare în domeniul folcloric.

            I-am implicat pe copii în culegere de folclor şi încet, încet, au manifestat interes faţă de bogăţia acestuia. Cu ajutorul copiilor am cules jocuri şi cântece din folclorul lor şi am participat în calitate de colaborator la realizarea unei culegeri de folclor intitulată ,,Jocuri din folclorul copiilor de ieri şi de azi”.

            Prin intermediul unor proiecte tematice, cum au fost ,,Mândru sunt că sunt român”, ,,Lada de zestre a bunicii”, ,,Tradiţii şi obiceiuri”, ,,Hai să dăm mână cu mână”, ,,Hristos a înviat!”, i-am implicat pe preşcolari în culegerea de folclor, aceştia contribuind la buna desfăşurare a acesteia prin intermediul unor obiecte de ceramică pe care le-au găsit la bunici, prin costume populare vechi pe care le-au găsit tot prin lada de zestre a bunicii sau prin scurte povestioare sau colinde culese de ei de la bătrânii satului şi astfel încet, încet, au manifestat interes faţă de bogăţia acestuia. Le-am făcut cunoscute mai multe scenarii folclorice şi astfel au căpătat deschidere spre dorinţa de-a cunoaşte altele.

            Am transferat valoarea etică a acestor scenarii în serbările din grădiniţă şi am constatat un salt calitativ al unor copii la nivel comportamental. Am observat un interes deosebit pentru serbările şezători. Mai mult, am avut şansa să descopăr anumite particularităţi psihice, care în cadrul unor activităţi obişnuite nu au fost dezvăluite: talente în interpretarea jocului de rol, copiii intrând în rolul personajelor, ori devenind  mânuitori de rol. Disimularea a devenit tehnică de autocunoaştere.

            Astfel, cercetarea folclorică s-a dovedit a fi un real succes. Mi-am atins obiectivele propuse, iar ipoteza cercetării a fost validată. Copiii au adus imagini cu unelte de lucru din şezătoare, au cules informaţii despre aceste unelte, au adus CD-uri cu colinde, cântece, ziceri satirice, au colecţionat  obiecte populare, care împodobeau casele ţărăneşti de mai demult şi au cules informaţii despre obiceiurile practicate cu ocazia unor evenimente importante din viaţa noastră. Totuşi nu pot spune că nu am întâmpinat şi unele greutăţi în realizarea acestei cercetări. În momentul în care am început învăţarea unor dansuri populare, unul dintre copii ai cărui părinţi frecventau un anumit cult, a refuzat să danseze, deoarece părinţii îi interziceau acest lucru, pe motiv că religia lor nu le permitea. Am încercat să conving părinţii că dansul popular  ne reprezintă pe noi ca popor, că orice copil ar trebui să aibă libertatea de a alege ceea ce-i place sau nu să facă, iar la maturitate să-şi aleagă singur drumul pe care va porni în viaţă. Încercarea mea n-a fost chiar zadarnică, deoarece, deşi copilul n-a fost lăsat să participe la dansurile populare, părinţii i-au permis să participe la alte activităţi ce făceau parte din cercetatea folclorică.

            O surpriză, de data asta plăcută, am avut-o din partea unui părinte adept al aceluiaşi cult, dar mult mai deschis şi mai comunicativ, care i-a dat copilului libertatea de a alege dacă doreşte sau nu să participe la dansuri populare, acesta fiind convins că, cu cât îi îngrădeşte mai mult copilului anumite dorinţe, aspiraţii, cu atât tentaţia de a face ceea ce i se interzice este mai mare.

             Un punct forte în realizarea cercetării folclorice l-a constituit faptul că majoritatea părinţilor le-au confecţionat sau cumpărat copiilor costume populare. Începând să îmbrac şi eu costumul naţional la serbări, acesta a căpătat valoare în ochii copiilor. Prin imitaţie, au învăţat să-l poarte cu mândrie şi respect.

             În momentul în care munca copiilor a fost popularizată, motivaţia pentru studiu s-a accentuat. Au fost luaţi în serios şi au devenit mai responsabili. Munca prestată le-a adus satisfacţii, iar pe mine m-a ajutat să-mi cunosc mai bine grupa de copii.

            Că pasiunea pentru folclor nu moare o dovedesc foştii preşcolari, acum şcolari care practică şi astăzi dansurile populare, fiind înscrişi în formaţia de dansuri a şcolii.

            Informaţiile culese de copii, obiectele populare vor fi folositoare pe mai departe generaţiilor viitoare.

            Analizând activităţile desfăşurate cu această grupă de preşcolari, putem trage următoarele concluzii: că fiecare om, copil este un individ deosebit de ceilalţi; ceea ce pentru el este esenţial nu este şi pentru un altul.

            Un copac fără rădăcini îşi pierde calitatea de copac, nu mai aparţine unei păduri şi este bătut de orice pală de vânt. Nu cred că ne putem cunoaşte pe noi înşine, dacă nu ne cunoaştem rădăcinile şi vrând, nevrând rădăcinile noastre sunt ancorate puternic în satul românesc, în obiceiurile şi tradiţiile populare. Atmosfera simplă şi înţeleaptă, armonioasă şi familiară din timpul unei şezători a însemnat pentru copii a cunoaşte, iar pentru mine, o întoarcere în anii copilăriei. Portul popular cu sutele de taine şi simboluri are o eleganţă şi un rafinament de care copiii au fost conştienţi şi l-au purtat cu dragoste şi mândrie.

            Am constatat că aducând în faţa copiilor, ca educatoare, experienţele populare legate de folclor, trăite în copilărie sau ca adult, efectul acestora asupra preşcolarilor este mult mai profund; este mai aproape de vârsta lor să culeagă informaţii povestite asemenea basmelor.

            În vederea valorificării tradiţiilor locale şi a sprijinirii artei populare (dans, muzică, obiceiuri, tradiţii) voi continua şi în anii următori studiul despre folclor, prin activităţi care vor avea drept scop cunoaşterea şi aprecierea valorilor populare.

            Domeniul meu de cercetare merge însă dincolo de cunoaşterea acestor valori. Mă gândesc întotdeauna ce pot furniza ele pentru activitatea mea didactică. Urmăresc un traseu complet: scenariu folcloric, transpunerea lui în serbare şi finalizarea ca scenariu metodic la nivelul activităţilor, excursiilor, serbărilor etc.

            În urma realizării studiului despre folclor, copiii au dorit şi alte studii de acest fel, plăcându-le ideea ,,Studiul despre Minunile lui Iisus”, sau ,,Studiul despre şezătorile verii” pe care mi-am propus ca anul următor să-l transpun într-o serbare pe care o voi realiza la sfârşitul anului viitor, serbare intitulată ,,Cununa fetelor de pe Someş”.

            Astfel, valorificarea folclorului în învăţământul preşcolar, acolo unde am simţit eu că poate să contribuie la desăvârşirea educaţiei, a însemnat muncă, bucurie, eficienţă, întrecere de sine, îndrăzneală, curaj, imaginaţie, extrem de multă muncă, satisfacţie, motivaţie; a însemnat trecutul şi prezentul stând laolaltă.

 

            Bibliografie:

1.Noica, Constantin, Sentimentul românesc al fiinţei, Editura Humanitas, Bucureşti, (1996);

2.Negruţiu, Silvia, Valorificarea folclorului în învăţământul primar, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, (2005)

3.Praoveanu, I, Etnografia poporului român, Editura Paralela 45, Colecţia Cursuri Universitare, (2001)


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Inteligente multiple dupa Hovard Gardner

INTELIGENŢE MULTIPLE După Hovard Gardner                                                          Prof. Popp Loredana                                                        Şcoala cu clasele I – VIII Carani, jud. Timiş   Teoria lui Hovard Gardner despre inteligenţele multiple este considerată cea mai profundă pătrundere...

Read more

Securitatea bazelor de date atacuri si m…

SECURITATEA BAZELOR DE DATE – ATACURI ŞI METODE DE CONTROL   Prof. Diana Bărbat                                                                                                C.N.I. “Gr. Moisil” Brașov            Acest articol a apărut în Journal of applied quantitative methods în anul 2009,...

Read more

Scoala din Sanandrei partenera de proiec…

 ŞCOALA DIN SÂNANDREI PARTENERĂ DE PROIECT MULTILATERAL COMENIUS      O echipă de proiect din Şcoala cu clasele I-VIII din Sînandrei a participat în perioada 14-19 martie 2012 la o nouă reuniune de...

Read more

Inovarea si modalitati de valorificare a…

INOVAREA ŞI MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A EI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ Prof. Saizescu Cristina-Alexandra Colegiul Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I” Timişoara Secolul XXI impune ca...

Read more

Manuale scolare valabile an scolar 2012 …

Manuale scolare valabile pentru anul scolar 2012-2013   Vezi catalogul manualelor scolare valabile in invatamantul preuniversitar,  

Read more

Avaritia - un vechi motiv literar

AVARIŢIA - UN VECHI MOTIV LITERAR                                                                                                     prof. Rodica Ioana Obreja  Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa” Braşov     Acest articol prezintă un vechi motiv literar, avariţia,din clasicisam până la realism, prin prezentarea câtorva personaje...

Read more

Cadrul didactic in scoala moderna

CADRUL DIDACTIC ÎN ȘCOALA MODERNĂ   Prof. Coman Valentina Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși, Pitești   Rezumat: Articolul îşi propune evidențierea rolurilor pe care cadrul didactic trebuie să le ia în considerare în contextul școlii...

Read more

Scoala factor important al dezvoltarii c…

ȘCOALA - FACTOR IMPORTANT AL DEZVOLTĂRII CONȘTIINTEI ȘI CONDUITEI MORALE A ELEVILOR Prof. înv. primar Vaida Ioana Liceul Tehnologic Gâlgău ...

Read more