Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Folclorul si educatia
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 08 Aprilie 2014 18:50

FOLCLORUL ŞI EDUCAŢIA

 

Autor: Cornea Claudia

Funcţia: Educatoare

 

            Folclorul reprezintă o lume fascinantă şi încă plină de surprize, cum fascinantă şi plină de surprize e lumea copiilor de vârstă preşcolară. Bucuria de a o valorifica pe prima şi de a crea scenarii metodice în cea de-a doua este atât răsplata căutării, cât şi a trăirii în prezent a unei forme de civilizaţie apusă, pe cât de simplă, pe atât de profundă. Mi se pare normal şă nu iubeşti un lucru pe care nu-l cunoşti. Acesta a fost momentul în care am început munca de cercetare în domeniul folcloric. I-am implicat pe copii în culegere de folclor. Cu ajutorul copiilor am cules jocuri şi cântece din folclorul lor şi am participat în calitate de colaborator la realizarea unei culegeri de folclor intitulată  ,,Jocuri din folclorul copiilor de ieri şi de azi”. Prin intermediul unor proiecte tematice i-am implicat pe preşcolari în culegerea de folclor, aceştia contribuind la buna desfăşurare a acesteia prin intermediul unor obiecte de ceramică pe care le-au găsit la bunici, prin costume populare vechi pe care le-au găsit tot prin lada de zestre a bunicii sau prin scurte povestioare sau colinde culese de ei de la bătrânii satului. Am transferat valoarea etică a acestor scenarii în serbările din grădiniţă şi am constatat un salt calitativ al unor copii la nivel comportamental. În vederea valorificării tradiţiilor locale şi a sprijinirii artei populare (dans, muzică, obiceiuri, tradiţii) voi continua şi în anii următori studiul despre folclor, prin activităţi care vor avea drept scop cunoaşterea şi aprecierea valorilor populare. Domeniul meu de cercetare merge însă dincolo de cunoaşterea acestor valori. Mă gândesc întotdeauna ce pot furniza ele pentru activitatea mea didactică. Urmăresc un traseu complet: scenariu folcloric, transpunerea lui în serbare şi finalizarea ca scenariu metodic la nivelul activităţilor, excursiilor, serbărilor etc. În urma realizării studiului despre folclor, copiii au dorit şi alte studii de acest fel, plăcându-le ideea ,,Studiul despre Minunile lui Iisus”, sau ,,Studiul despre şezătorile verii” pe care mi-am propus ca anul următor să-l transpun într-o serbare pe care o voi realiza la sfârşitul anului viitor, serbare intitulată ,,Cununa fetelor de pe Someş”.

            Astfel, valorificarea folclorului în învăţământul preşcolar, acolo unde am simţit eu că poate să contribuie la desăvârşirea educaţiei, a însemnat muncă, bucurie, eficienţă, întrecere de sine, îndrăzneală, curaj, imaginaţie, extrem de multă muncă, satisfacţie, motivaţie; a însemnat trecutul şi prezentul stând laolaltă.

 

            Folclorul reprezintă o lume fascinantă şi încă plină de surprize, cum fascinantă şi plină de surprize e lumea copiilor de vârstă preşcolară. Bucuria de a o valorifica pe prima şi de a crea scenarii metodice în cea de-a doua este atât răsplata căutării, cât şi a trăirii în prezent a unei forme de civilizaţie apusă, pe cât de simplă, pe atât de profundă.

            Înspre acest loc de pace mi-am dorit să fac primul popas cu copiii din grupa mea. Şi am constatat atunci că ei nu-l cunosc îndeajuns pentru a-l putea preţui cum se cuvine. Mi se pare normal şă nu iubeşti un lucru pe care nu-l cunoşti. Acesta a fost momentul în care am început munca de cercetare în domeniul folcloric.

            I-am implicat pe copii în culegere de folclor şi încet, încet, au manifestat interes faţă de bogăţia acestuia. Cu ajutorul copiilor am cules jocuri şi cântece din folclorul lor şi am participat în calitate de colaborator la realizarea unei culegeri de folclor intitulată ,,Jocuri din folclorul copiilor de ieri şi de azi”.

            Prin intermediul unor proiecte tematice, cum au fost ,,Mândru sunt că sunt român”, ,,Lada de zestre a bunicii”, ,,Tradiţii şi obiceiuri”, ,,Hai să dăm mână cu mână”, ,,Hristos a înviat!”, i-am implicat pe preşcolari în culegerea de folclor, aceştia contribuind la buna desfăşurare a acesteia prin intermediul unor obiecte de ceramică pe care le-au găsit la bunici, prin costume populare vechi pe care le-au găsit tot prin lada de zestre a bunicii sau prin scurte povestioare sau colinde culese de ei de la bătrânii satului şi astfel încet, încet, au manifestat interes faţă de bogăţia acestuia. Le-am făcut cunoscute mai multe scenarii folclorice şi astfel au căpătat deschidere spre dorinţa de-a cunoaşte altele.

            Am transferat valoarea etică a acestor scenarii în serbările din grădiniţă şi am constatat un salt calitativ al unor copii la nivel comportamental. Am observat un interes deosebit pentru serbările şezători. Mai mult, am avut şansa să descopăr anumite particularităţi psihice, care în cadrul unor activităţi obişnuite nu au fost dezvăluite: talente în interpretarea jocului de rol, copiii intrând în rolul personajelor, ori devenind  mânuitori de rol. Disimularea a devenit tehnică de autocunoaştere.

            Astfel, cercetarea folclorică s-a dovedit a fi un real succes. Mi-am atins obiectivele propuse, iar ipoteza cercetării a fost validată. Copiii au adus imagini cu unelte de lucru din şezătoare, au cules informaţii despre aceste unelte, au adus CD-uri cu colinde, cântece, ziceri satirice, au colecţionat  obiecte populare, care împodobeau casele ţărăneşti de mai demult şi au cules informaţii despre obiceiurile practicate cu ocazia unor evenimente importante din viaţa noastră. Totuşi nu pot spune că nu am întâmpinat şi unele greutăţi în realizarea acestei cercetări. În momentul în care am început învăţarea unor dansuri populare, unul dintre copii ai cărui părinţi frecventau un anumit cult, a refuzat să danseze, deoarece părinţii îi interziceau acest lucru, pe motiv că religia lor nu le permitea. Am încercat să conving părinţii că dansul popular  ne reprezintă pe noi ca popor, că orice copil ar trebui să aibă libertatea de a alege ceea ce-i place sau nu să facă, iar la maturitate să-şi aleagă singur drumul pe care va porni în viaţă. Încercarea mea n-a fost chiar zadarnică, deoarece, deşi copilul n-a fost lăsat să participe la dansurile populare, părinţii i-au permis să participe la alte activităţi ce făceau parte din cercetatea folclorică.

            O surpriză, de data asta plăcută, am avut-o din partea unui părinte adept al aceluiaşi cult, dar mult mai deschis şi mai comunicativ, care i-a dat copilului libertatea de a alege dacă doreşte sau nu să participe la dansuri populare, acesta fiind convins că, cu cât îi îngrădeşte mai mult copilului anumite dorinţe, aspiraţii, cu atât tentaţia de a face ceea ce i se interzice este mai mare.

             Un punct forte în realizarea cercetării folclorice l-a constituit faptul că majoritatea părinţilor le-au confecţionat sau cumpărat copiilor costume populare. Începând să îmbrac şi eu costumul naţional la serbări, acesta a căpătat valoare în ochii copiilor. Prin imitaţie, au învăţat să-l poarte cu mândrie şi respect.

             În momentul în care munca copiilor a fost popularizată, motivaţia pentru studiu s-a accentuat. Au fost luaţi în serios şi au devenit mai responsabili. Munca prestată le-a adus satisfacţii, iar pe mine m-a ajutat să-mi cunosc mai bine grupa de copii.

            Că pasiunea pentru folclor nu moare o dovedesc foştii preşcolari, acum şcolari care practică şi astăzi dansurile populare, fiind înscrişi în formaţia de dansuri a şcolii.

            Informaţiile culese de copii, obiectele populare vor fi folositoare pe mai departe generaţiilor viitoare.

            Analizând activităţile desfăşurate cu această grupă de preşcolari, putem trage următoarele concluzii: că fiecare om, copil este un individ deosebit de ceilalţi; ceea ce pentru el este esenţial nu este şi pentru un altul.

            Un copac fără rădăcini îşi pierde calitatea de copac, nu mai aparţine unei păduri şi este bătut de orice pală de vânt. Nu cred că ne putem cunoaşte pe noi înşine, dacă nu ne cunoaştem rădăcinile şi vrând, nevrând rădăcinile noastre sunt ancorate puternic în satul românesc, în obiceiurile şi tradiţiile populare. Atmosfera simplă şi înţeleaptă, armonioasă şi familiară din timpul unei şezători a însemnat pentru copii a cunoaşte, iar pentru mine, o întoarcere în anii copilăriei. Portul popular cu sutele de taine şi simboluri are o eleganţă şi un rafinament de care copiii au fost conştienţi şi l-au purtat cu dragoste şi mândrie.

            Am constatat că aducând în faţa copiilor, ca educatoare, experienţele populare legate de folclor, trăite în copilărie sau ca adult, efectul acestora asupra preşcolarilor este mult mai profund; este mai aproape de vârsta lor să culeagă informaţii povestite asemenea basmelor.

            În vederea valorificării tradiţiilor locale şi a sprijinirii artei populare (dans, muzică, obiceiuri, tradiţii) voi continua şi în anii următori studiul despre folclor, prin activităţi care vor avea drept scop cunoaşterea şi aprecierea valorilor populare.

            Domeniul meu de cercetare merge însă dincolo de cunoaşterea acestor valori. Mă gândesc întotdeauna ce pot furniza ele pentru activitatea mea didactică. Urmăresc un traseu complet: scenariu folcloric, transpunerea lui în serbare şi finalizarea ca scenariu metodic la nivelul activităţilor, excursiilor, serbărilor etc.

            În urma realizării studiului despre folclor, copiii au dorit şi alte studii de acest fel, plăcându-le ideea ,,Studiul despre Minunile lui Iisus”, sau ,,Studiul despre şezătorile verii” pe care mi-am propus ca anul următor să-l transpun într-o serbare pe care o voi realiza la sfârşitul anului viitor, serbare intitulată ,,Cununa fetelor de pe Someş”.

            Astfel, valorificarea folclorului în învăţământul preşcolar, acolo unde am simţit eu că poate să contribuie la desăvârşirea educaţiei, a însemnat muncă, bucurie, eficienţă, întrecere de sine, îndrăzneală, curaj, imaginaţie, extrem de multă muncă, satisfacţie, motivaţie; a însemnat trecutul şi prezentul stând laolaltă.

 

            Bibliografie:

1.Noica, Constantin, Sentimentul românesc al fiinţei, Editura Humanitas, Bucureşti, (1996);

2.Negruţiu, Silvia, Valorificarea folclorului în învăţământul primar, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, (2005)

3.Praoveanu, I, Etnografia poporului român, Editura Paralela 45, Colecţia Cursuri Universitare, (2001)


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Valorificarea inteligentelor multiple in…

VALORIFICAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE ÎN ACTIVITĂŢILE GEOGRAFICE   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila   Rezumat: Articolul prezintă exemple de sarcini de lucru la geografie care valorifică fiecare tip de inteligenţă. Cuvinte...

Read more

Jocuri geografice utilizate in studierea…

JOCURI GEOGRAFICE UTILIZATE ÎN STUDIEREA GEOGRAFIEI ÎN GIMNAZIU   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila               Rezumat: Articolul îşi propune exemplificarea câtorva jocuri geografice care pot fi aplicate in cadrul...

Read more

Solutii de umbrire exterioara pentru sco…

Solutii de umbrire exterioara pentru scoli licee si universitati

Solutii de umbrire exterioara pentru scoli, licee si universitati Protectia solara nu ar trebui sa lipseasca in mediile academice, cu atat mai mult cu cat spatiul pentru studiu trebuie sa ofere...

Read more

Relatia pofesor elev in context modern

Relatia pofesor elev in context modern

RELAȚIA POFESOR – ELEV ÎN CONTEXT MODERN   Rotariu Corina - Daniela Liceul Tehnologic „Alexandru VlahuȚă” Șendriceni   Rezumat             Relaţia profesor - elev a constituit un obiect de reflecţie pentru teoreticienii tuturor timpurilor. Ea...

Read more

Regimul alimentar la romani in secolul a…

REGIMUL ALIMENTAR LA ROMÂNI ÎN SECOLUL AL XVII-LEA   Dragnea Mihai   Moldovenii și miedul Cronicarul și arhidiaconul sirian Paul de Alep (1627-1669) ne relatează câteva informații interesante despre consumul de mied (hidromel) la moldoveni....

Read more

educatia ecologica la ciclul primar

EDUCAŢIA ECOLOGICĂ LA CICLUL PRIMAR   Prof. Marşeu Rodica Lavinia Şcoala cu clasele I – VIII Dudeştii Noi, jud. Timiş „Nu putem schimba pe alţii, dar dacă ne putem...

Read more

Planificare model pentru matematica inva…

Planificare model pentru matematica invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Traditiile si obiceiurile bogatia noastr…

BOGĂŢIA NOASTRĂ CEA NEPREŢUITĂ TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE                                                                               Prof. Dobrea Monica                                                                             Şcoala Gimnazială ”Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău   Motto: ,,...datinile, proverbele, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, iar cu ele se poate...

Read more