Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Experienta interactiva elearning
Luni, 08 Iulie 2013 21:21

EXPERIENŢA INTERACTIVĂ eLEARNING

 

Prof. Gabriela Gorgan

Şcoala Gimnaziala Petriş, Bistriţa – Năsăud

 

Educaţia în secolul XXI presupune elaborarea unor evaluări bazate pe standarde şi obiective în corelaţie cu competenţele cheie ale secolului, cu stabilirea de strategii şi metode de evaluare, cu elaborarea planurilor şi instrumentelor de evaluare, astfel încât toate scopurile stabilite să fie îndeplinite, iar managementul evaluării să conţină strategii care să conducă la o notare corectă şi veridica a produselor şi reprezentaţiilor elevilor. În acest sens, de un real folos, în vederea perfecţionării profesorilor, sunt cursurile interactive elearning.

 

Cursul “Evaluarea în şcolile secolului XXI” răspunde nevoilor de predare şi învăţare în sec. XXI. Prezentarea interactivă, sistem elearning, ne ajută să vedem cum să planificăm, să elaborăm, să gestionăm evaluări centrate pe elevi şi să stabilim strategii de evaluare utile atât pentru profesori cât, mai ales, pentru elevi.

Parcurgerea cursului oferă informaţii şi instrumente necesare în vederea implementării noilor abordări ale evaluării cu care trebuie să se răspundă nevoilor elevilor sec. XXI. Un timp suplimentar se acorda, în cadrul cursului, aplicării conceptelor într-un plan de acţiune în vederea îmbunatăţirii evaluării la clasă. Activităţile planului de acţiune includ crearea de evaluări, elaborarea unui plan de evaluare şi planificarea implementării noilor abordări la clasă.

Studiile au arătat că practicile de evaluare specifice sec. XXI indică o îmbunătăţire a învăţării, îi ajută pe elevii cu rezultate mai slabe să se descurce mai bine şi asigură împuternicirea elevilor oferindu-le mai mult control asupra propriilor învăţări.

Practicile de evaluare formativă sunt continue pe tot parcursul activităţilor de la clasă şi se aplică de profesori, precum şi de elevi. Evaluarea formativă este folosită pentru a le oferi feedback elevilor şi profesorilor, nu doar pentru notare.

Evaluarea sumativă este folosită la sfârşitul unei unităţi sau unui proiect. Poate consta într-un test sau o serie de întrebări, precum şi o demonstraţie cara arata măsura în care este stăpânită o competentă sau un proces.

Pentru a afla informaţii utile despre ce învaţa elevii, profesorii folosesc strategii de evaluare care vizează scopuri specifice. Aleg metode de evaluare corespunzătoare scopului şi situaţiei de la clasă şi, în sfârşit, selectează şi creează instrumente de evaluare care le vor oferi informaţiile de care au nevoie despre ce învaţa elevii.

Scopurile evaluării sunt: măsurarea nevoilor elevilor, încurajarea colaborării şi a autonomiei, monitorizarea progreselor, verificarea înţelegerii şi a metacognitiei şi demonstrarea înţelegerii. La sfârşitul unei unităţi de evaluare său proiect, toate cele cinci scopuri ale evaluării trebuie să fie îndeplinite.

Metoda pe care o alege profesorul pentru evaluare depinde de scopul şi tipurile de informaţii despre elevi pe care vrea să le colecteze. Astfel, ca metode de evaluare pot fi folosite activităţile de învăţare (discuţii, jurnale, produse), conferinţele cu elevii, autoevaluarea şi evaluarea între colegi sau portofoliile.

Instrumentele de evaluare sunt mijloacele prin care colectam informaţii despre ce învaţa elevii şi constau în liste de verificare, grile de evaluare criteriala, sugestii şi cerinţe şi organizatori grafici.

Cheia unei evaluări eficiente în şcolile secolului al XXI-lea este să existe un scop clar pentru fiecare activitate de evaluare, să păstrăm scopul în minte şi să ne asigurăm că toate scopurile sunt vizate în cursul unei unităţi de evaluare, să folosim metode variate de evaluare care să ofere multe beneficii elevilor şi profesorilor şi să selectăm un instrument adecvat care să răspundă unor nevoi specifice.

Atunci când planificăm evaluarea pentru o unitate de învăţare sau un proiect factorii care trebuie să ne preocupe cuprind o evaluare a competentelor secolului al XXI-lea şi a obiectivelor unităţii, incorporarea evaluării pe tot parcursul ciclului de învăţare, implicarea elevilor în procesele învăţării, precum şi o varietate de metode în scopuri diferite, fără să uităm că elementele centrale rămân standardele şi obiectivele.

Un grafic de timp al evaluării îl ajută pe profesor să vizualizeze ce evaluări vor fi necesare şi când vor fi cele mai benefice în ciclul învăţării. Pornind de la brainstorming, profesorul va utiliza pe parcursul unităţii sau proiectului listele de evaluare, conferinţele şi grilele de evaluare , că în final să evalueze printr- un eseu sau ghid de notare a prezentării. Astfel, se va observa că evaluarea este făcută de elevi , iar scopul este de a determina cunoştinţele anterioare şi informaţiile din evaluare sunt folosite la stabilirea de obiective viitoare pentru învăţare.

Provocări pentru evaluare în şcolile secolului al XXI-lea

Comunicarea punctajelor detaliate obţinute la grilele de evaluare, integrarea evaluării formative în instruire, folosirea datelor din evaluări formative şi sumative pentru a da note şi centrarea pe competentele sec. XXI sunt toate strategii utile pentru a-i sprijini pe elevi şi părinţi în tranziţia către evaluarea specifică şcolilor secolului al XXI-lea. Astfel, unele dificultăţi ar putea fi depăşite dacă în cazul apariţiei lor venim cu soluţii pertinente.

Dacă:

Elevii şi părinţii se aşteaptă la teste

Comunicaţi punctajele detaliate obţinute la evaluare pentru produse şi reprezentaţii pentru a explica cum se descurcă elevul.

Evaluarea necesită mai mult timp la ore

Integraţi evaluarea formativă în activitate la clasă- este o oportunitate potenţială de a obţine date specifice unei evaluări formative.

Notarea nu este exactă şi obiectivă

Folosiţi date din evaluări formative şi sumative pentru notare. Aceasta combinaţie cuprinde mai multe dovezi adunate în timp şi este mai precisă. Evaluarea făcută de profesor, de colegi şi de elevul însuşi este mai obiectivă decât cea făcută doar de profesor.

Elevii nu se vor descurca bine la testele standard

Ajutaţi-i pe elevi să-şi dezvolte abilităţi esenţiale, ca rezolvări de probleme şi gândirea critică; acestea pot fi folosite pentru a răspunde la întrebările standard la teste.

Înţelegerea beneficiilor evaluării continue şi integrate facilitează gestionarea evaluării continue şi datele ei, incorporarea metodelor şi instrumentelor de evaluare pentru diferite scopuri, folosirea şi elaborarea evaluărilor pentru competentele sec. XXI, precum şi planificarea evaluării cu ajutorul unui plan de evaluare.

 

Bibliografie

ISTRATE, O. et al. (2013) Rolul proiectelor educaționale realizate prin parteneriate școlare internationale. Raport preliminar eTwinning RO12. București, TEHNE - Centrul pentru Inovare în Educație.

Intel Teach Elements: Evaluarea în secolul XXI


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Democratie si toleranta Noile educatii

DEMOCRAŢIE ŞI TOLERANŢĂ. „NOILE EDUCAŢII”   prof. Corha Minodora Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău    Motto: Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în drepturi.            (Articolul I Declaraţia Universală  a...

Read more

Abordarea didactica a textului nonlitera…

ABORDAREA DIDACTICĂ A TEXTULUI NONLITERAR   Profesor Muşat Liliana Liceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu   În articolul propus am enumerate tipurile de texte nonliterare utilitare şi distractive şi am exeplificat pentru fiecrea tip de text....

Read more

Personajul literar

STUDIU PRIVIND PERSONAJUL LITERAR   Prof. ANDONE CRENGUŢA Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov     Personajul are un rol fundamental în creaţia literară. Operele rămân vii în mintea cititorului prin personajele lor, personaje capabile să-şi impună...

Read more

Conditii externe ale invatarii scolare

CONDIŢII EXTERNE ALE ÎNVĂŢĂRII ŞCOLARE     Prof. Dinu Maria Şcoala cu clasele I-VIII, Bâlta, Dolj         Învăţarea şcolară, acest proces de receptare şi asimilare de informaţii şi de influenţe educative, dar şi procesul de...

Read more

Literatura si corespondenta in opera lui…

LITERATURĂ ŞI CORESPONDENŢĂ ÎN OPERA LUI MAX BLECHER Profesor Andra Elena Diaconu Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Max Blecher a reuşit să facă din propria boală o experienţă cu adevărat tulburătoare,...

Read more

Prearea limbii si literaturii romane abo…

PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE – ABORDARE INTEGRATĂ Prof. Bejan Oana Școala Gimnazială nr. 1 Santa Mare     În cadrul orelor de limba și literatura română, integrarea se realizează între cele trei compartimente...

Read more

Regimul alimentar la romani in secolul a…

REGIMUL ALIMENTAR LA ROMÂNI ÎN SECOLUL AL XVII-LEA   Dragnea Mihai   Moldovenii și miedul Cronicarul și arhidiaconul sirian Paul de Alep (1627-1669) ne relatează câteva informații interesante despre consumul de mied (hidromel) la moldoveni....

Read more

Matematica si metoda problematizarii

Matematica si metoda problematizarii

MATEMATICA ŞI METODA PROBLEMATIZĂRII   Gogan Gabriela, profesor de matematică  Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1 ”Nicolae Labiş” Mălini, judeţul Suceava      În articolul “MATEMATICA ŞI METODA PROBLEMATIZĂRII” este reliefat rolul matematicii în dezvoltarea personalităţii...

Read more