Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Educatia estetica si artistica
Joi, 18 August 2011 00:00

EDUCATIA ESTETICA SI ARTISTICA

 

Conceptul de estetica si educatie estetica

Conceptul de estetica isi are originea in limba greaca: aisthesis, aisthetikos ceea ce se refera la sensibil, placut, frumos. Estetica este stiinta despre frumos, ea studiind legile si categoriile frumosului.

Educatia estetica este una dintre componentele educatiei care utilizeaza in formarea personalitatii potentialul educativ al frumosului estetic, social si natural.

Categoriile educatiei estetice sunt:

- idealul estetic este categoria care exprima modelul (prototipul) estetic spre care aspira sa-l cultive si sa-1 finalizeze un artist, un individ.

- stilul estetic este o categorie care exprima calitatile si capacitate omului de a percepe de a trai frumosul.

- gustul estetic este categoria care exprima calitatea si capacitatea omului de a iubi si aprecia   frumosul sub raport cognitiv, afectiv si comportamental.

- spiritul de creatie este categoria care exprima capacitatea si abilitatea de a imagina si crea frumosul. Educatia, in general, si educatia estetica, in special, trebuie sa treaca accentul de pe ipostaza reproductiva a invatamantului pe ipostaza cultivarii potentialului creator al personalitatii.

Obiectivele educatiei estetice

 

            Obiectivele educatiei estetice se pot imparti in doua grupe reprezentative:

a) obiective care au in vedere formarea capacitatii de a percepe, insusi si folosi adecvat valorile estetice,

b) obiective care urmaresc dezvoltarea capacitatilor de a crea noi valori estetice, cultivarea aptitudinilor estetice creatoare.

Prima grupa de obiective vizeaza problema formarii personalitatii in spiritul cerintelor pe care le implica necesitatea cunoasterii, evaluarii si folosirii adecvate a valorilor estetice, ceea ce presupune, de fapt, formarea constiintei si conduitei estetice a personalitatii, in raport de cerintele generale ale integrarii acesteia in universul estetic.

In prima grupa se includ obiectivele:

- Sensibilitatea fata de fenomenul estetic si pregatirea pentru intelegerea limbajului,  procedeelor si fenomenelor prin care se manifesta valorile estetice. Pentru dezvoltarea receptivitatii estetice este nevoie de cultivarea acelor simturi prin intermediul carora vor fi sesizate conformatiile cromatice, acustice, etalate de opera de arta, de stimularea reactiilor proprii receptarii artistice personale, spontane, autentice.

- Formarea gustului estetic intemeiat pe insusirea unui sistem de valori pe conturarea unei sensibilitati proprii, dezvoltarea judecatii estetice, a posibilitatii de a analiza si de a judeca impresia produsa de operele receptate.

- Gustul estetic este capacitatea de a reactiona spontan, printr-un sentiment de satisfactie sau insatisfactie, fata de obiectele si procesele naturii, fata de operele artistice. Judecata estetica este acel act de deliberare, de ierarhizare a obiectelor estetice pe baza unor criterii generale si statornice, personale si autentice, de apreciere

- Formarea sentimentelor si convingerilor estetice reprezinta o sarcina, prioritara a educatiei estetice, stimularea trairilor afective superioare caracterizate prin intensitate, profunzime si finalitate, cum sunt respectul si dragostea fata de arta, pasiunea pentru frumos in toate manifestarile sale. Gustul estetic, judecala estetica, idealul estetic, sentimentele si convingerile estetice sunt principalele componente ale atitudinii estetice.

Cea de a doua grupa de obiective vizeaza dezvoltarea creativitatii estetice. In aceasta grupa se impun cu deosebire doua obiective:

-  descoperirea la timp a aptitudinilor speciale pentru diferite genuri de arte si dezvoltarea acestora in raport de potentialitatea lor prin activitati educative judicios concepute,

- formarea deprinderilor si abilitatilor cerute de specificul creatiei respective.

Creativitatea este, cu deosebire, conditia de baza a artei, a atitudinii estetice, o finalitate importanta a educatiei estetice. Exista o creativitate generala si o creativitate proprie unui anumit domeniu de activitate.

Dezvoltarea aptitudinilor estetice creatoare presupune:

- stimularea aptitudinilor creatoare in receptia estetica, dezvoltarea imaginatiei integratoare in raport cu opera de arta receptata,

- formarea capacitatii de a exprima, de a comunica trairea estetica,

- dezvoltarea capacitatii de a surprinde, a aprecia si a exprima cu mijloace artistice unele aspecte ale naturii, ale existentei cotidiene,

- stimularea trebuintei de frumos,

- formarea abilitatilor estetice si a deprinderii de a le folosi consecvent in munca si  in viata cotidiana,

 

  

Principiile educatiei estetice

Principiile didactice isi pastreaza valabilitatea si in cazul educatiei estetice, dar ele se cer a  fi corelate cu urmatoarele principii specifice:

- principiul educarii estetice prin valori autentice,

- principiul perceperii profunde si creatoare a operelor de arta si a valorilor estetice in general,

- principiul perceperii unitare a continutului si formei,

- principiul intelegerii si situarii contextuale a fenomenului estetic.

 

 

Principiul educarii estetice prin valori autentice

Procesul educatiei estetice presupune in primul rand dezvoltarea capacitatii de a reproduce valori estetice, de a deosebi valorile de nonvalori. Aceasta impune cu necesitate folosirea in educatia estetica a valorilor estetice incontestabile. In acest mod se formeaza gustul estetic care este capabil sa procedeze selectiv in universul estetic si sa directioneze in sens axiologic, atat procesul formarii estetice, cat si continutul si manifestarile estetice ale vietii oamenilor.

Se recomanda educatorilor ca in procesul educatiei estetice sa fie folosite acele valori estetice care au intrat definitiv in patrimoniul national si universal al universului estetic.

Principiul perceperii profunde si creatoare a operelor de arta si valorilor estetice in general

Necesitatea unei perceperi de profunzime in arta se impune pentru intelegerea acesteia sa fie de esenta si nu de suprafata. Riscul unei perceperi superficiale poate fi determinat de numeroase cauze: lipsa unei temeinice culturi estetice, lipsa aptitudinilor estetice.

Principiul perceperii unitare a continutului si formei

In opera de arta exista o unitate necesara intre continutul si forma acesteia. Cunoasterea integrala a acesteia presupune intelegerea unitara a celor doua condiitii prin care se manifesta opera de arta sau valoarea estetica, oricare ar fi continut si forma. Perceperea unitara sta la baza fuziunii functionale a intelectului si afectivitatii in acelasi timp, ceea ce determina revelatia estetica.

Principiul respectiv recomanda educatorilor sa procedeze la analize complexe, prin intermediul carora se dezvaluie cunoasterii elevilor forma si continutul operei respective, corelatiile existente intre acestea si caracterul unitar de echilibru.

Principiul intelegerii si situarii contextuale a fenomenului estetic

Acest principiu recomanda sa se cunoasca cat mai temeinic corelatiile dintre opera, creator si conditiile istorico-sociale. El cere sa se abordeze cunoasterea si aprecierea unei opere de arta la un nivel interdisciplinar. Respectarea cerintelor acestui principiu al educatiei estetice ajuta la atingerea unor obiective de baza ale educatiei estetice ca: formarea capacitatii de apreciere si evaluare a operelor de arta, formarea gustului si idealului estetic.

 

  

Metode si forme de realizare a educatiei estetice

Metodele folosite in educatia estetica sunt metode comune cu cele folosite in intregul proces educativ.

Un loc cu totul aparte revine in educatia estetica metodei exercitiului, insotita de explicatii si demonstratii.

Exercitiul contribuie la dezvoltarea sensibilitatii si receptivitatii estetice. De asemenea, exercitiul sta la baza capacitatii de a folosi, a reproduce sau a crea valori estetice. El poate imbraca mai forme: exersarea unor capacitati perceptive, exercitii de traducere reciproca a limbajelor artistice sau exercitii tehnice.

Explicatia intervine ca moment introductiv in achizitionarea de cunostinte teoretice sau in dobandirea de deprinderi artistice specifice.

Demonstratia sta mai mult la indemana cadrului didactic specializat intr-un domeniu al artei.

Si in educatia estetica este nevoie de un sistem metodologic care, folosit conform obiectivelor propuse, specificului continutului valorilor estetice incluse in procesul educatiei, al particularitatilor individuale pe care le manifesta, sa poata asigura  nivelul de eficienta necesar unei educatii estetice de valoare.

Printre modalitatile de realizare a educatiei estetice se inscriu: educatia muzicala, coregrafica, plastica, cinematografica, toate acestea pot fi realizate in cadre formale de educatie si nonformale sau informale.

 

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Politici educationale de integrare europ…

POLITICI EDUCAŢIONALE DE INTEGRARE EUROPEANĂ DIMENSIUNEA DE GEN ÎN EDUCAŢIE   Profesor Maria Ionaş Şcoala Gimnazială Poplaca, Sibiu   Politicile educaţionale pentru integrare europeană vizează şi problema dimensiunii de gen în educaţie, sintagmă destul de puţin...

Read more

Programa scolara organizata modular

PROGRAMA ŞCOLARĂ ORGANIZATĂ MODULAR   Pro. Înv. Primar Vladu Ana Nicoleta Şcoala Gimnazială Nr. 3 Rovinari                   În contextual noii reforme curriculare din România, intentionată ca o reforma care să răspundă nevoilor de...

Read more

Istoria studiilor despre articol

ISTORIA STUDIILOR DESPRE ARTICOL   Didin Florentina Gabriela Şcoala gimnazială Nr. 1 Vulpeşti, Argeş   Articolul este partea de vorbire flexibilă cu rol de cuvânt ajutător care însoţeşte un substantiv, arătând măsura în care obiectul...

Read more

Notes sur la possession - appatenance

NOTES SUR LA POSSESSION/APPARTENANCE    Prof. Ilie Minescu  Universitatea de Vest, Timişoara     La relation d’interdépendance exprimée par le possessif a une structure variable selon le type de combinaison syntagmatique qui relie les deux éléments....

Read more

Importanta parteneriatelor scoala famili…

IMPORTANŢA PARTENERIATELOR ŞCOALĂ - FAMILIE   Bobariu Liliana Şcoala Gimnazială Vidra   Crearea unor parteneriate cu familia este un proces care necesita coalizarea energiilor si unirea efortului tuturor partenerilor si care trebuie considerat un element...

Read more

Poeme universul copilariei

POEME – UNIVERSUL COPILĂRIEI   Ileana Faur, profesor Limba şi Literatura română Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timişoara   În studiul de faţă, referitor la cele mai cunoscute poeme eminesciene, am avut în vedere o abordate...

Read more

Tulburari ale limbajului

TULBURÃRI ALE LIMBAJULUI Profesor: Maxim Elisabeta Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 Botosani Acum ceva vreme în una din clasele la care predam era un copil...

Read more

Capitol I

Capitolul I. Reglementãri generale Art. 1 APR Denumirea organizatiei este „Asociatia Profesorilor din România" denumitã în continuare APR. APR este organizatia profesorilor din România. În consecintã, APR reprezintã si apãrã drepturile cadrelor didactice...

Read more