Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Disciplina purtare indisciplina din scoala
Sâmbătă, 08 Septembrie 2012 22:01

AUTOOBSERVAREA ŞI AUTONOTAREA ZILNICĂ

LA PURTARE A ELEVILOR, O CALE PENTRU

A ELIMINA INDISCIPLINA DIN ŞCOALĂ

(PROIECT EDUCAŢIONAL)

        

                                                                   Virgil Beceru, profesor pensionar,                                                                E-mail: virgil.beceru@gmail.com

 

Rezumat

 Şcoala şi familia se află într-un impas educaţional din care nu se poate ieşi prin autoritarism şi coerciţie. Instalarea unor camere video în incinta şcolii sau prezenţa temporară a unor cadre de poliţie pentru a descuraja violenţa şi huliganismul în şcoală sunt mijloace coercitive şi nu educative. Constrângerea trebuie înlocuită prin convingere. Notarea la Purtare la sfârşit de semestru este superficială, nu are rol educativ. Implicarea elevilor în  autonotare ar conduce la o mai obiectivă apreciere, în special în pauze şi în alte situaţii când aceştia rămân singuri. Anual şi semestrial, dirigintele stabileşte împreună cu elevii un set de norme de disciplină care constituie baza unui regulament de ordine interioară. Nota semestrială la Purtare o apreciază dirigintele împreună cu profesorii clasei ajutându-se de autonotările elevilor.

 

Cuvinte cheie:

autoritarism, norme, autocontrol, autoexigenţă, autoeducaţie, libertate, autoguvernare.

                       

Summary/Abstract

School and family are in an educational impasse which cannot be surpassed through authoritarianism and coercion. Installing of video cameras inside the school or temporary presence of police personnel to deter violence and hooliganism in schools are rather coercive than educational means. Constraint must be replaced by conviction. The current Behaviour scoring, at the end of the semester and has no educational efficiency. Involving students in self-evaluation/grading would lead to a more objective assessment of Behaviour, particularly during breaks and in other situations when, unavoidably,  students remain by themselves. Each semester and each year, the Monitor teacher, together with students, establishes a set of rules of conduct which represents the basis of the rules of procedure. The final Behaviour grade, at the end of each term, will be established by the Monitor teacher together and other teachers of the class taking into account the students’ self scoring.

 

Key words: authoritarianism, norms, self command, liberty, self government.

 

 

1. Observaţii preliminare.

Rolul familiei,  bunul simţ şi “cei 7 ani de-acasă” sunt invocaţi mereu când vine vorba despre educaţie.

Însocietate, familie, grădiniţă şi şcoală copilul nu este numai un executant al comenzilor verbale, ci receptează mimetic, cu mult mai mult, pe căi nonverbale, întreg comportamentul mediului social în care trăieşte.

Tradiţiile autoritariste din mediul familial, unde bătaia este considerată a fi "ruptă din Rai" produc efecte dezastruase asupra caracterului copiilor. La fel în grădiniţă şi şcoală exercitarea continuă a controlului autoritar induce copiilor, tinerilor  o falsă percepţie a sentimentului de libertate. Libertatea este asociată cu a făptui tot ceea ce este interzis.

 

2. Necesitatea autocontrolului.

În Antichitate, autoritatea divină “infailibilă” revelată de “aleşi” şi "trimişi" era transferată  suveranilor şi legiuitorilor pentru educarea "cu toiag de fier" a societăţii. Astăzi, ca şi în vechime, prin “Nihil sine Deo” mulţi înţeleg că în educaţie nu se poate face nimic fără coerciţie. Nici la dresajul animalelor, pentru a se obţine rezultate performante, nu se recomandă folosirea excesivă a pedepselor, ci emiterea comenzilor pe un ton potrivit şi folosirea stimulentelor.

Prin tradiţie, simpla prezenţă a profesorului impune elevilor autodisciplina pentru asigurarea cadrului necesar instruirii. Dar în timpul pauzelor şi în alte situaţii când rămân singuri, elevii se antrenează reciproc în sens negativ, coalizează la rău. Uneori, elevii se manifestă obraznic, necontrolat, necuviincios, violent, chiar şi faţă de cadrele didactice. Depăşite de situaţie, şcoala, familia, societatea apelează la coerciţie ca ultim, şi uneori, singurul remediu.

Cadrul didactic obişnuit să se impună autoritar este mereu pus în situaţia de a ridica tonul, a ţipa, a admonesta, a se manifesta prin diferite gesturi, atitudini, expresii percepute şi respinse ca agresiuni de către elevi. Este necesar ca pedagogia constrângerii să fie înlocuită prin convingere, consiliere şi prin exemplul personal. Orice formă de constrângere crează o reacţie refractară la omul normal.

Pentru formarea unor caractere puternice, profesorul trebuie să devină un partener de dialog şi de lucru cu elevii. Relaţia trebuie să fie una ca de la medic la pacient, nu ca de la gardian la infractor. “Supuşii” nu mai trebuie să facă ceea ce-i este plăcut “stăpânului” fie el educator, învăţător, profesor sau părinte.

Copilul, adolescentul, tânărul şi, mai târziu, adultul trebuie ajutaţi să respecte legile nu de frica pedepsei, ci înţelegând că legile sunt asumate ca simple convenţii sociale. Metodele coercitive conduc la docilităţi disimulate şi la mentalitea că “hoţul neprins e om cinstit”. Şcoala trebuie să-şi asume rolul de a corecta aceste primitivisme, să creeze cadrul necesar pentru transformarea din mers a părinţilor şi educatorilor.

Încă din faşă, copiii trebuie respectaţi ca viitori parteneri de viaţă şi dialog. Cred că numai şcoala poate iniţia şi cultiva acest mod de viaţă. Autoaprecierea prin autonotarea zilnică pe o propun în acest material ca procedeu educativ este comparabilă cu foaia de observaţie medicală de la patul bolnavului.

 

3. Cum a apărut ideea?

În anul şcolar 1977-78, în calitate de profesor-diriginte la o clasă a V-a, am realizat doar timp de un an un experiment pedagogic în acord cu direcţiunea şcolii. Când mi s-a repartizat clasa respectivă directorul m-a atenţionat că este o clasă problemă sub aspect disciplinar. Ca şi acum, în acea vreme, elevii primeau nota la Purtare în ultimul consiliu profesoral al fiecărui trimestru, pe baza observaţiilor personale ale dirigintelui şi a celorlalţi  profesori ai clasei. Am considerat superficial acest mod de se aprecia comportarea elevilor. Ca şi în prezent, în şcoală nu exista un program sistematic de norme de disciplină în funcţie de vârsta elevilor. Am conceput un regulament de ordine interioară cu un set de norme pentru autonotare zilnică a elevilor, atât în timpul orelor, cât şi în pauze.

În esenţă, programul pe care îl propun este o cale de formare a unor deprinderi de conduită pe baza acestor norme disciplinare stabilite împreună cu elevii. Practic, se asigură participarea la actul educativ atât a elevilor cât şi a părinţilor. Acceptarea prin vot democratic a normelor de disciplină  discutate cu elevii şi părinţii elimină reacţia de respingere a unor reguli impuse. 

 

4. Stabilirea programului de norme.

Regulamentul de ordine interioară conţine aproximativ toate situaţiile prin care elevii ar deranja buna desfăşurare a activităţilor şcolare. De la semestru  la semestru şi de la an la an, se studiază noul program de norme de disciplină care poate fi modificat la nevoie în acord cu necesităţile. Se stabileşte prin vot punctajul corespunzător pentru fiecare abatere.

De exemplu: la început, vorbitul neîntrebat în timpul orei, întârziatul sub un minut după intrarea profesorului se sancţionează cu ½ punct scăzut la Purtare. După o perioadă de timp, , se poate trece la depunctarea cu un punct, ş.a.m.d. Fiecare punct scăzut poate fi recuperat dacă timp de 2-3-7 zile consecutiv elevul nu săvârşeşte nici o abatere. Astfel, depunctarea capătă rolul de atenţionare şi nu stigmatizare, ostracizare, umilire.

Împreună cu clasa, dirigintele stabileşte abaterile grave care se depunctează  irecuperabil sau recuperabil (după un numar mai mare de zile fără abatere) cum ar fi lovirea, furtul, injuria, distrugerea. Elevii care nu păstrează curăţenia în şcoală, care în timpul pauzei, aleargă în clasă sau pe holurile şcolii, care se urcă pe banci, care ţipă, care scuipă, care folosesc gesturi, cuvinte obscene, care insultă, care primesc observaţii pentru deranj în timpul orei, care lipsesc nemotivat la activităţile colective etc. sunt depunctaţi corespunzător regulamentului afişat în clasă.

Semestrial dirigintele alege prin vot noii elevi observatori pentru disciplină şi învăţătură, un şef şi un adjunct pe fiecare rând de bănci. Fiecare elev observator va avea un caiet special pentru însemnări, cu paginile liniate pe coloane unde se va nota nr. curent, data, numele elevului, numărul indicativ al abaterii, nota obţinută, numele şi semnătura a doi martori (pentru depunctarea abaterilor grave).

Când un elev este depunctat sub nota 8 la Purtare, elevii observatori redactează o scrisoare către părinţii acestuia verificată şi semnată de diriginte. Partea întâi a scrisorii va conţineobservaţii critice despre comportarea şi învăţătura elevului, motivele pentru care a fost depunctat, situaţii când nu şi-a făcut tema sau nu a răspuns satisfăcător la un obiect etc. În partea a doua a scrisorii se vor arăta părţile pozitive ale elevului. O copie a scrisorii este trimisă părinţilor în plic deschis, prin elevul respectiv. Scrisorile contrasemnate de către părinte vor fi păstrate ca documente utile dirigintelui pentru notarea finală a elevului la Purtare.

La fiecare ora de diriginţie profesorul discută şi cu elevii depunctaţi pentru a preveni unele erori sau abuzuri. Nota semestrială la Purtare o stabileşte dirigintele împreună cu profesorii clasei ţinându-se seama de notările elevilor observatori.

 

5. Observaţii finale.

Metoda propusă aici poate fi aplicată şi la preşcolari. De exemplu, preşcolarii ar putea purta pe umeri nişte epoleţi: pe umărul drept (corespunzător emisferi stângi) epoleţi cu cinci trese galbene pentru a ilustra capacitatea intelectuală, iar pe cel stâng (corespunzător emisferei drepte) epoleţi cu cinci trese albastre deschis pentru emisfera emoţional-afectivă. La fel cum în aura care înconjoară corpul omenesc apar diferite lumini colorate (nevăzute de omul obişnuit),  corespunzătoare stărilor de spirit, tot la fel trebuie să gasim forme de semnalizare pentru a marca nivelul de autocontrol emoţional şi intelectual.

Din primul trimestru comportamentul elevilor se transformă evident.

Cu timpul, dispar reacţiile necontrolate. Fiecare elev îşi asumă conştient necesitatea autodisciplinei.  Autoexigenţa se formează ca urmare a conştientizării normelor.

Scrisorile către părinţi au un rol extrem de important pentru a-i implica şi pe aceştia în actul educativ, de a-i convinge de necesitatea atocontrolului permanent.

Ordinea şi disciplina nu mai este asigurată de necesitatea prezenţei cadrului didactic.

Programul propus aici este doar un ghid.

Practic, autocontrolul derivă din înţelegerea superioară a relaţiei omului cu sine însuşi, cu societatea şi cu mediul inconjurător.

 

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Metode interactive pentru un invatamant …

METODE INTERACTIVE PENTRU UN ÎNVĂŢĂMÂNT EFICIENT   Prof. Gabriela Gorgan, Şcoala Gimnazială Petriş, jud. Bistriţa Năsăud   MOTTO: « Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă implici o...

Read more

Pledoarie pentru lectura

PLEDOARIE PENTRU LECTURĂ     Prof. Stan Cristina Şcoala Gimnaziala Bâsca-Chiojdului, jud. Buzău     Lumea se schimbă cu o rapiditate extraordinară, mass-media pătrunde în viaţa fiecăruia dintr noi, copleşindu-ne prin informaţie, comunicaţia este rapidă, prin telefon,...

Read more

Metodologia de organizare a evaluarii el…

Metodologia de organizare a evaluarii elevilor - clasa a II-a   Vezi metodologia de organizare a evaluarii competentelor fundamentale la finalul clasei a II-a, publicata in Monitorul Oficial 44 din 21 ianuarie...

Read more

Metode si forme de organizare a educatie…

METODE ŞI FORME DE ORGANIZARE A EDUCAŢIEI ESTETICE   Înv. Marc Aurica Şcoala Gimnazială Câmpeni   Educaţia estetică este o componentă a educaţiei integrale şi armonioase cu ajutorul căreia realizăm formarea personalităţii omului prin...

Read more

Despre frazeologie si imbinarile de cuvi…

DESPRE FRAZEOLOGIE ŞI ÎMBINĂRILE DE CUVINTE Silvia Baltă, Profesor de limba franceză Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Bucureşti Nu de puţine ori folosim în vorbire sau...

Read more

Forme ale educatiei

FORME ALE EDUCATIEI   In functie de gradul de organizare si de oficializare al formelor educatiei putem delimita trei mari categorii: - educatia formala (oficiala), - educatia non-formala (extrascolara), - educatia informala (spontana).

Read more

Abandonul scolar cauze si modalitati de …

ABANDONUL ŞCOLAR CAUZE ŞI MODALITĂŢI DE PREVENIRE   Andone Crenguţa - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov   O educaţie adevărată, reală se fundamentează în familie, apoi ea se continuă în grădiniţă şi şcoală prin...

Read more

Investigarea relatiei scoala familie

STUDIU  -  INVESTIGAREA RELAŢIEI ŞCOALĂ FAMILIE   Profesor Copaciu Georgeta Cătălina Şcoala Generală Moeciu de Jos, Jud. Braşov     Şcoala şi familia sunt cei doi piloni de rezistenţă ai educaţiei, iar între aceştia...

Read more