STUDIU DE SPECIALITATE

Învãtãtor Ciorbã Ramona Nicoleta

Şcoala cu clasele I-IV Popeni, comuna Cãiuti, judetul Bacãu

"Nu uita cã Dumnezeu te-a trimis pe lume sã-L înlocuiesti, sã dai sensuri, sã creezi, sã duci începutul sãu înainte." (Constantin Noica)

Creativitatea este un proces psihic de generare a noilor idei, concepte sau de asociere între ideile si conceptele asimilate deja.

Între generatiile de acum câtiva ani si cele de astãzi se accentueazã tot mai mult o diferentã vizibilã: exprimarea elevilor este din ce în ce mai sãracã, mai greoaie. Mijloacele de redactare a unui enunt se rezumã de cele mai multe ori la un stil lapidar, arid care nu este totdeauna pe placul cititorului sau auditoriului. Este adevãrat, elevii stãpânesc si jongleazã cu usurintã cu ortografia, dar trebuie sã existe si idei, cuvinte cu care sã se construiascã un mesaj, un crez, o idee.

Proiectarea si dezvoltarea curricularã a activitãtii de instruire-educatie oferã posibilitãti de stimulare a capacitãtii creative a elevilor.

Cadrul didactic trebuie sã aibã o conduitã creativã, sã gãseascã modalitãti de cultivare a creativitãtii, astfel încât sã încurajeze gândirea creatoare si efortul suplimentar, creând o atmosferã neautorizatã, utilizând întrebãri deschise care conduc spre explorarea noului, dezvoltând curiozitatea.

Scopul efectuãrii studiului este descoperirea creativitãtii individuale în vederea educãrii si dezvoltãrii ei prin mijloace educationale.

Obiective:

- identificarea asemãnãrilor si deosebirilor dintre creativitate si inteligentã;

- identificarea, pe baza rezultatelor, a celor mai potrivite metode pentru dezvoltarea creativitãtii;

- identificarea creativitãtii la nivel individual.

Esantionul de subiecti a fost stabilit dupã urmãtoarele criterii:

a) vârstã:

b) sex:

c) mediu rezidential:

Tehnicile de culegere a datelor au fost testele psihologice, observatia, convorbirea.

Am folosit teste specifice diferitelor discipline de învãtãmânt pe care le-am aplicat individual celor 8 subiecti.

Desfãsurarea investigatiei:

La început elevii au primit o fisã pe care au avut de rezolvat independent 4 probe:

Proba nr. 1 - Combinã silabele pentru a obtine cât mai multe cuvinte:

Proba nr. 2 - a) Se dã problema: "Într-un cos erau 46 mere si cu 3 mai multe pere".

Formulati întrebãri posibile pentru aceastã problemã!

b) Compuneti o problemã care sã se rezolve dupã urmãtorul exercitiu:

37 - 25 =

Proba nr. 3 - Gãsiti toate asemãnãrile posibile între perechile de obiecte:

chitarã - muzicutã

gãinã - curcã

caisã - piersicã

Proba nr. 4 - Enumerã: - cât mai multe flori;

- animale sãlbatice;

- obiecte de culoare galbenã.

Analiza si interpretarea rezultatelor:

În cadrul probei nr.1 am constatat cã existã un numãr redus de elevi care dispun de o pronuntatã fluiditate verbalã si flexibilitate.

În cadrul probei nr.2, la primul punct, un numãr de 6 elevi au pus corect si a doua întrebare pentru rezolvarea problemei, ceilalti 2 gãsind doar o solutie; la punctul al doilea doar 4 elevi au compus corect textul problemei si au dat dovadã de originalitate în formularea acesteia.

În cadrul probei nr.3 rãspunsurile primite de la elevi denotã urmãtoarele (în functie de fluiditate, flexibilitate si originalitate): vocabular bogat, exprimare frumoasã si corectã.

În cadrul probei nr. 4 rãspunsurile înregistrate au fost urmãtoarele, tinând seama de aceleasi componente ale creativitãtii prezentate mai sus: volumul cuvintelor din vocabular este foarte mare si variat.

Concluzii:

Dupã cum putem observa elevii testati dau dovadã de o pronuntatã fluiditate verbalã. Flexibilitatea si originalitatea sunt aspectele care trebuie îmbunãtãtite, prin diferite metode moderne pe care le voi folosi în munca la clasã.

Sã nu uitãm însã faptul cã diferenta de calitate creativã trebuie sã fie apreciatã în mod pozitiv. Operatiile mintale ale elevilor diferã si fiecare trebuie apreciat pentru modul în care a pus în aplicare functia creatoare a creierului uman.

Promovând o relatie de colaborare, reusim sã creãm elevilor nostri o atitudine pozitivã care duce la prevenirea factorilor si înlãturarea factorilor de blocaj ai creativitãtii printre care: conformismul, algoritmii învãtati, obstacolele emotive, obstacolele datorate învãtãtorului si familiei elevului, acordare a unei încrederi absolute factorului rational cu desconsiderarea functiilor imaginative, critica prematurã a ideilor.

Folosirea metodelor si tehnicilor active-participative îi determinã pe elevi sã caute, sã exploreze, sã gândeascã, le stimuleazã si cultivã creativitatea, ajungându-se la initiativã proprie si muncã independentã, încredere în fortele proprii, reactie pozitivã la solicitãrile mediului.

Ca dascãli moderni, ne situãm în rândul acelora care cred cã scoala trebuie sã devinã un ansamblu de ateliere de lucru diversificate si de tutorat sistematic, idée anticipatã de cãtre Mircea Eliade, care dorea ca scoala sã fie "templu si laborator"

BIBLIOGRAFIE:

1. Curriculum National pentru înv. obligatoriu. Cadru de referintã, Ed. Corint, Bucuresti, 1998

2. Ghid de evaluare si examinare, Editura Prognossis, Bucuresti, 2001

3. Ioan, Dãnilã, Strategii de predare - învãtare, Editura Egal, Bacãu, 2003

4. Emil, Pãun, ªcoala o abordare socio-pedagogicã, Editura Polirom, Iasi, 1999

5. Sorin, Cristea, Managementul organizatiei scolare", E. D. P., Bucuresti, 2003