Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Cultura francofona
Scris de administrator   
Joi, 08 Februarie 2018 21:09

CULTURA FRANCOFONĂ

prof. Drăgian Ana-Elena

Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea

Producţia culturală francofonă este extrem de bogată şi diversă. Desfăşurarea sa în ansamblul spaţiului francofon, dar şi în afara lui, este atât un factor de îmbogăţire, de apropiere între oameni, de pace, cât şi un factor de dezvoltare economică.

Miniştrii de cultură ai statelor şi guvernelor francofoniei şi-au propus începând din 1990 să promoveze arta scenei, răspândirea operelor şi a artiştilor, producţia audiovizuală.

În 2001, Declaraţia de la Cotonou, din cadrul Conferinţei asupra culturii a miniştrilor, a reafirmat diversitatea culturală ca o prioritate a francofoniei, accentuându-se astfel angajamentul pentru adoptarea în cadrul UNESCO în 2005, a unui instrument juridic internaţional pentru promovarea şi păstrarea diversităţii culturale.

Literatura francofonă

În majoritatea ţărilor francofone există de mult timp o literatură aşa numită „de expresie franceză”.

Literatura francofonă este literatura scrisă în limba franceză. Se referă deci la literatura franceză din ţările unde franceza este limbă nativă ( Franţa, Quebec, o parte din Belgia şi Elveţia ), limbă oficială ( Maroc, Tunisia, o bună parte din Africa Centrală ), sau unde este doar o limbă vorbită ( de exemplu în scopuri de afaceri ).[1]

Literatura francofonă face referinţă la aspecte ale literaturii din Franţa, Belgia, Elveţia, Canada, Quebec, Africa.

Printre scriitorii francofoni aparţinând Franţei se numără Andreï Makine, Marie Cardinal, Julien Green, Samuel Beckett, Hector Bianciotti etc.

Considerat iniţial scriitor rus şi încadrat în literatura Europei de Est, Andreï Makine este asimilat ca autor francez abia în 1995, după succesul internaţional al romanului său „Testamentul francez”, multipremiat şi tradus în peste treizeci de limbi. Într-un articol publicat în 1996 în revista Le Point, Anne Ponce afirma: „Testamentul francez îl situează pe Makine în familia spirituală a lui Bianciotti sau del Castillo, scriitori mergând dintotdeauna spre pământul lor de adopţie, care este francofonia.” [2]

Scriitor american de expresie franceză, Julien Green a scris romane (Adrienne Mesurat, Moïra ), piese de teatru ( Sud, Duşmanul ). A fost ales în Acadenia Franceză în 1971.

Samuel Beckett, născut la Dublin, în Irlanda în 1905, aparţine de asemenea familiei francofone. Este cel mai autentic precursor al antiromanului, dar şi al antiteatrului, prin capodopera „Aşteptându-l pe Godot”.

În Africa, franceza este limba oficială de comunicare. Ea este utilizată în şcoală, iar în cadrul culturii, mai ales în literatură, dar şi în teatru, muzică şi cinematograf. Scriitorii francezi s-au format întâi în Franţa, unde au scris şi şi-au publicat operele. Dar toate generaţiile au adus un suflu, au transpus în texte realităţi autohtone, credinţe şi mituri exprimate într-un limbaj inedit.

Cel mai celebru dintre scriitorii Africii francofone este Léopold Sédar Senghor, fost şef al Senegalului, cel care a elaborat conceptul fundamental al negrilor. Senghor a reuşit să facă din franceză o limbă capabilă să restituie farmecul Africii: el nu ezită să insereze expresii dialectale şi realităţi precise în mari mişcări lirice. Poetul, prin geniul său, regăseşte unitatea lumii şi marile pulsaţii printr-un fel de îmbrăţişare senzuală cu natura. Poezia lui Senghor, cu accentele sale cuceritoare, este animată de o credinţă profundă în creştinism, în Africa şi în destinul lumii.

Iată câteva publicaţii realizate în epoca modernă:

1921 René Maran ( Antile,) Batouala, ( roman care a obţinut premiul Goncourt )

1945 Léopold Sédar Senghor, Chants d'ombre ( Cânturile umbrei, poezie )

1953 Camara Laye ( Guinea ), l' Enfant noir ( Copilul negru, roman )

1956 Mongo Beti ( Camerun ), le Pauvre Christ de Bomba ( Bietul Christ din Bomba, roman )

1960 Djibril Tamsir Niame ( Guinea ), Soundjata

1961 Cheikh Hamidou Kane ( Senegal ), l' Aventure ambiguë ( Aventura ambiguă, roman)

1967 Francis Bebey ( Camerun ), le Fils d' Agatha Moudio ( Fiul Agatei Moudio, roman)

1973 Amadou Hampaté Bậ ( Bali ), l' Étrange Destin de Wangrin ( Ciudatul destin al lui Wagrin, roman )

1979 Mariama Bậ ( Senegal ), Une si longue lettre ( O scrisoare atât de lungă, roman ), Williams Sassine ( Guinea ), le Jeune homme de sable ( Tânărul nisipului, roman )

1982 Henri Lopès ( Congo ), le Pleurer- Rire ( Plâns- râs, roman )

În Caraibe, franceza s-a implementat începând cu secolul al XVII-lea. În zonă exista o rudenie culturală între Guadalupe, Martinica şi Guiana Franceză, care sunt astăzi teritorii franceze. Cât despre Haiti, ţara a devenit independentă la începutul secolului al XIX-lea. În toate aceste insule literatura de expresie franceză este înfloritoare. Cel mai important poet este Aimé Césaire, iar dintre romancieri este de remarcat Edouard Glissant, care, în romanele sale ilustrează şi apără francofonia la nivel mondial.

Insulele din Oceanul Indian ( Madagascar, Comores, Mauriţiu şi Reunion) au aparţinut Franţei, în epoci diferite. Literatura s-a dezvoltat aici în limbile autohtone, dar de asemenea în franceză şi câteodată în engleză. E de notat făclia poetică postsimbolistă a lui Jean-Joseph Rabearivelo, urmat de poetul Jacques Rabemananjara. În Insula Mauriţiu, Malcom de Chazal e salutat cu entuziasm de suprarealişti.

În Magreb, în nordul Africii, a existat şi încă mai există o mare dezvoltare literară. În Algeria, toată drama decolonizării este anunţată de romanele din 1952, a cărei expresie complexă va fi creaţia lui Kateb Yacine. Alţi scriitori algerieni sunt: Mahommed Dib, Mouloud Mammeri, Mouloud Feraoun, ale căror opere pun în lumină mai ales probleme sociale şi politice. După independenţa din 1962, acţiunile se diversifică; se adaugă aici literatura algerienilor imigraţi în Franţa. În Maroc, să amintim premiul Goncourt acordat în 1987 lui Tanar Ben Jelloun.

În Orientul Apropiat franceza a fost folosită în comerţ, în învăţământ şi în misiuni religioase. A strălucit în Egipt, în Siria, Irac, Turcia, Iran. În Liban exista un veritabil bilingvism arabo-francez. Un important poet şi dramaturg al acestei ţări este Georges Schehadé.

Cultura franceză ne-a ajutat să descoperim şi să cristalizăm un anumit spirit umanist, un limbaj în acelaşi timp francez şi universal. Oameni de pretutindeni au putut să-şi vorbească, să se întâlnească, să se exprime graţie limbii franceze.

Bibliografie:

www.WeBlog.ro

Revista Le Point, 1996, Paris



[1] www.WeBlog.ro

[2] Revista Le Point, 1996, Paris

 

Ultima actualizare în Luni, 12 Februarie 2018 21:59
 

Revista cu ISSN

John maxwell-o autoritate in domeniul ma…

JOHN MAXWELL-O AUTORITATE ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI ȘCOLAR PERFORMANT Numele: FILDAN MIHAELA Calitatea: PROFESOR LIMBA ROMÂNĂ Instituția: LICEUL TEOLOGIC BAPTIST EMANUEL ORADEA “Pentru a câştiga încrederea oamenilor, un lider trebuie sa aibă următoarele...

Read more

Scoala Altfel activitati pentru clasele …

ACTIVITATEA NR. 1 CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!   Program Şcoala Altfel -  Activităţi   1.        Grupa de vârstă: tineriiii din clasele IX-XII 2.        Ariile de dezvoltare: fizic, intelectual, caracter, emoţional, social, spiritual 3.       ...

Read more

Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa

Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa

Sarbatori si obiceiuri taranesti - Cununa Dintre numeroasele obiceiuri legate de muncile agricole face parte si cel numit “Cununa”, “Buzduganul” sau “Crucea”, care marcheaza sfarsitul secerisului. Dainuie din vechime, in forme...

Read more

Calendar pentru examenul de Bacalaureat …

Calendar pentru examenul de Bacalaureat 2014 Iata calendarul pentru examentul de Bacalaureat 2014, sesiunea iunie-iulie 2014.  

Read more

Test geografie clasa a XII-a

Test geografie – clasa a XII-a     I. Precizaţi trei deosebiri şi o asemănare între clima Europei Atlantice şi clima Europei Mediteraneene. Comparaţia se poate referi la factorii genetici ai climei, tipul de...

Read more

Moduri de determinare a eficacitatii si …

MODURI DE DETERMINARE A EFICACITĂŢII ŞI EFICIENŢEI PREDĂRII. EVALUAREA COMPORTAMENTULUI DIDACTIC AL PROFESORULUI Prof: Popa Ianina Liceul Tehnologic Numărul 1 Sighişoara Eficienţa procesului de învăţământ este influenţată de mai mulţi...

Read more

Analiza depravarii unei constiinte in ro…

ANALIZA DEPRAVĂRII UNEI CONŞTIINŢE ÎN ROMANUL ,,MOŞ GORIOT” DE HONORE DE BALZAC Elena HENDRE - prof. Colegiul Tehnic ,,Aurel Vlaicu”, Baia Mare, Maramureş Rezumat: ,,Moş Goriot” este un roman balzacian...

Read more

Legatura dintre matematica si practica

LEGĂTURA DINTRE MATEMATICĂ ŞI PRACTICĂ Profesor Ene Steluţa  Şcoala Miron Costin, Galaţi     Cei care afirmă că matematica este o abstracţiune fără legătură cu practica sunt în mod cert victimile unei neînţelegeri de termeni...

Read more