Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

creativitate in educatie_invatarea bazata pe proiect cu final deschis
Marţi, 08 Iunie 2010 00:00

FOLOSIREA METODEI

ÎNVĂŢAREA BAZATĂ PE PROIECT CU FINAL DESCHIS

 

Profesor Adela Grozeanu

Liceul Teoretic „Callatis”


Motto:
"Copilul trebuie învăţat să-şi folosească ochii, nu numai pentru a vedea, dar şi pentru a privi; urechile , nu numai pentru a auzi, dar şi pentru a asculta cu atenţie; mâinile, nu numai pentru a apuca obiectele , ci si pentru a le pipăi şi a simţi”.

Lonwenfeld

Ce este creativitatea? Este o calitate, un dar care îi deosebeşte pe cei înzestraţi de oamenii obişnuiţi? Creativitatea este darul de a realiza ceva nou folosindu-te de elementele deja existente . Această definiţie este destul de largă pentru a regăsi în ea descoperirea, imaginaţia, invenţiile de orice fel – politice, religioase, ştiinţifice - dar şi realizările culturale, literare, creaţiile în domeniul picturii sau sculpturii.

Creativitatea presupune un anumit dar pentru a asocia gânduri şi emoţii în asociaţii inedite; o atitudine jucăuşa, deschisă şi flexibilă; cunoaşterea procesului creativ; îndemânare în folosirea anumitor unelte / instrumente; un efort susţinut până se obţine rezultatul dorit; un mediu favorabil în care să poată să se desfăşoare procesul creativ.

Se poate utiliza o adevărată „tehnologie” pentru încurajarea gândirii creative:

În loc să spunem:

Spunem:

„Să ne uităm la aceste două picturi”

„Să comparăm aceste două picturi”

„Ce credeţi că se va întâmpla când...”

„Ce presupune şi că se va întâmpla când ...”

„Ce credeţi despre această poveste”

„Ce concluzii puteţi trage din această poveste”

„Cum puteţi explica”

„Ce dovezi aveţi pentru a susţine ...”

„Să rezolvăm următoarea problemă”

„Să analizăm această problemă”

Elevii pot fi îndrumaţi să gândească despre gândire:

Când elevii spun:

Profesorul spune:

„Verdictul este că personajul este vinovat”

„Descrie paşii pe care i-ai urmat pentru a ajunge la acest verdict”

„Nu ştiu să răspund la această întrebare”

„De ce lămuriri ai nevoie”

„Sunt gata să încep”

„Descrie planul de acţiune”

„Îmi place personajul X”

„Ce criterii ai folosit în alegerea ta”

„Am terminat”

„Cum poţi să ştii că ai răspuns corect”

Şi metodele, modelele, componentele sau strategiile de învăţământ îmbătrânesc, ca şi oamenii. Într-o lume supusă unei singure legi, paradoxal stabile - cea a schimbării - învăţământul nu poate face excepţie. Un mod de a conferi deschidere şi viaţă muncii noastre este şi acesta al exerciţiului interdisciplinar prin folosirea proiectului ca metodă complementară sau alternativă de evaluare. Acesta oferă elevilor posibilitatea de a demonstra ce ştiu, dar, mai ales, ceea ce ştiu să facă, adică să le pună în valoare anumite capacităţi. Realitatea practicii noastre profesionale ne învaţă că el nu se poate aplica nici permanent, nici pretutindeni, dar utilizarea lui dă frumuseţe şi viaţă învăţării şcolare, fiind şi posibilă şi necesară.

Folosind metoda proiectelor, am oportunitatea de a-i conecta pe elevi la realităţile secolului XXI, dar si posibilitatea de a le dezvolta creativitatea . Pot diversifica activităţile de învăţare, să creez motivaţiile care să-mi permită formarea şi dezvoltarea abilităţilor specifice acestui secol:

§ Responsabilitatea şi capacitatea de adaptare;

§ Abilităţile de comunicare;

§ Creativitatea şi curiozitatea intelectuală;

§ Selectarea informaţiilor şi abilităţi media;

§ Abilităţi interpersonale şi de colaborare;

§ Identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor;

§ Auto-formarea;

§ Gândirea critică şi sistemică.


ARGUMENT ŞI INDICAŢII METODOLOGICE

Proiectul (învăţarea bazată pe proiect - IBP) este o modalitate de organizare a învăţării care permite parcurgerea unor activităţi de învăţare interdisciplinare şi transdisciplinare, centrate pe elevi, ancorate în probleme practice ale vieţii de zi cu zi. O definiţie posibilă este următoarea: învăţarea bazată pe proiect este o metodă de predare care implică elevii în învăţarea conţinuturilor şi dezvoltarea abilităţilor prin intermediul unui proces extins, structurat în jurul unor întrebări sau probleme autentice şi complexe, care va avea ca rezultat unul sau mai multe produse.

Un avantaj evident al IBP este faptul că elevii pot fi motivaţi să se angajeze responsabil în propria lor învăţare. IBP oferă posibilitatea ca elevii să îşi urmeze propriile interese şi să caute răspunsuri la propriile întrebări, să decidă ei înşişi cum să caute răspunsuri şi cum să rezolve probleme.

IBP asigură posibilitatea abordării interdisciplinare şi transdisciplinare a conţinuturilor. Elevii aplică şi integrează conţinutul unei anumite discipline în diferite momente ale realizării proiectului. Realizarea proiectului dă sens şi semnificaţie cunoştinţelor, datorită gradului înalt de aplicabilitate imediată. Abilităţile pe care le dezvoltă IBP sunt abilităţi de lucru necesare în lumea reală, abilităţi cerute de angajatori la locul de muncă pe care elevii îl vor ocupa, cum ar fi abilitatea de a lucra în echipă, de a lua decizii bine fondate,de a avea iniţiativă şi de a rezolva probleme complexe.

În sala de clasă, IBP asigură profesorului posibilitatea de a dezvolta relaţii valoroase cu elevii. Profesorii pot avea rolul de antrenor, facilitator, tutore, persoană resursă, consilier. Produsele proiectului, planurile, schiţele, prototipurile sunt subiecte de conversaţie excelente pe baza cărora profesorii şi elevii pot extinde învăţarea.

De asemenea, pentru realizarea proiectului, mai ales în etapa de documentare, deseori este nevoie să ieşim din perimetrul şcolii, din izolarea instituţională şi să căutăm resurse materiale sau sprijin în comunitate. Aceste ocazii sunt valoroase pentru că atât elevii cât şi profesorii au posibilitatea să stabilească relaţii de colaborare cu membrii comunităţii (specialişti, comunitatea de afaceri), iar produsele proiectului vor putea fi prezentate acestora, precum şi părinţilor, ocazie bună de a întări relaţiile dintre şcoală şi comunitate.

Caracteristicile învăţării bazate pe proiect:

Ø IBP recunoaşte înclinaţia naturală a elevilor de a învăţa, capacitatea lor de a face lucruri importante, de a rezolva sarcini complexe şi nevoia lor de a fi trataţi cu seriozitate şi încredere şi plasaţi în centrul procesului de învăţare;

Ø IBP implică elevii în explorarea conceptelor şi principiilor centrale ale unei discipline;

Ø În IBP se formulează probleme complexe, întrebări reale care vor ghida explorările elevilor de-a lungul proiectului;

Ø IBP va rezulta într-un produs sau mai multe produse care vor explica dilema sau vor prezenta informaţiile generate în cursul procesului de investigaţie;

Ø Produsele IBP permit cererea şi oferirea frecventă de feedback şi ele sunt posibilităţi de învăţare din experienţă;

Ø IBP permite evaluarea atât a procesului cât şi a produselor, autoevaluare şi evaluarea de către elevi;

Ø IBP necesită şi încurajează colaborarea şi cooperarea;

Ø IBP poate fi adaptată la orice categorie de vârstă;

În condiţiile în care societatea noastră cere persoane responsabile, cu abilităţi de planificare, gândire critică, creativitate, de comunicare şi de prezentare, înţelegerea culturilor diferite, abilitatea de a lua decizii şi cunoştinţe şi abilităţi de utilizare a tehnologiei, precum şi acelor instrumente care servesc cel mai bine scopul, învăţarea bazată pe proiect are avantajul că poate să transforme şcoala într-un laborator de viaţă.

Paşii organizării IBP

1. Formularea întrebării centrale

Întrebarea care va demara învăţarea bazată pe proiect trebuie să fie una care să stârnească interesul elevilor, pentru ca aceştia să se implice activ. Întrebarea trebuie să fie deschisă şi să reflecte o problemă sau situaţie pe care elevii o pot rezolva investigând, care să se refere la prezent şi rezolvarea căreia să fie resimţită de elevi ca o realizare semnificativă.

2. Planificarea

Atunci când planifică proiectul, profesorul trebuie să se gândească la conţinuturile, conceptele şi principiile esenţiale care vor fi abordate în proiect. De asemenea, pentru reuşita proiectului, profesorul va trebui să implice elevii în această etapă, pentru ca ei să poată simţi că proiectul le aparţine şi să îşi poată asuma responsabilitatea pentru reuşita lui. Profesorul va trebui să aleagă activităţi şi conţinuturi din cât mai multe discipline, care să ajute la găsirea răspunsurilor şi care să asigure atingerea obiectivelor din curriculum. Profesorul va trebui să ştie ce resurse şi materiale vor fi disponibile şi să ştie cum va ajuta elevii să aibă acces la acestea.

Elementele de conţinut ale proiectului se pot organiza după următoarea structură:

* Pagina de titlu (tema, autorii, şcoala, perioada, etc.);

* Cuprinsul proiectului (capitole şi subcapitole);

* Introducerea (prezentarea cadrului conceptual şi metodologic);

* Conţinutul;

* Concluziile;

* Bibliografia;

* Anexele(tabele, fişe, etc.);

3. Agenda de lucru

Pentru o bună organizare, este nevoie de stabilirea unei agende de lucru şi termene limită pentru diferite etape ale proiectului. Bineînţeles, profesorul trebuie să fie conştient că pot să apară modificări în agendă, va trebui deci să fie flexibili şi să ajute acei elevi care s-ar putea să nu perceapă presiunea timpului. Pentru aceştia mai ales trebuie stabilite subetape, care să se concretizeze în realizarea unor produse parţiale.

Întrebarea centrală trebuie reamintită tot timpul elevilor. Ea va funcţiona ca un catalizator al tuturor activităţilor. Când unii elevi se depărtează de calea de rezolvare stabilită în plan, cereţi să îşi motiveze acţiunea. Dacă ea pare justificată, ajutaţi-i pe elevi să îşi reorganizeze proiectul. Trebuie avut în vedere că, pe măsură ce se adâncesc în investigaţiile lor, problema li se va părea din ce în ce mai complexă. De aceea trebuie încurajaţi să se concentreze pe întrebarea centrală în tot ce fac.

4. Monitorizarea

Prin monitorizare se facilitează procesul de investigaţie şi se modelează atitudinea dorită faţă de învăţare. Elevii trebuie învăţaţi cum să colaboreze, trebuie ajutaţi să-şi aleagă rolul primar în grup, dar să îşi asume responsabilitatea pentru toată activitatea grupului, trebuie îndrumaţi, încurajaţi. Pe parcursul monitorizării se urmăresc procesele de grup, dinamica grupului, se oferă feedback şi se apreciază progresul. Ca instrument al monitorizării, se elaborează fişe de monitorizare, dar şi de automonitorizare, precum şi criterii de evaluare, care să fie cunoscute de elevi.

Caracteristici personale ale elevilor care pot fi urmărite pe parcursul realizării proiectului:

· Creativitate şi iniţiativă;

· Participarea în cadrul grupului;

· Cooperare şi preluarea conducerii/iniţiativei în cadrul grupului;

· Persistenţă;

· Flexibilitate şi deschidere către idei noi;

· Dorinţa de generalizare.

5. Evaluarea

Ori de câte ori este posibil trebuie oferită elevilor posibilitatea de a se autoevalua şi de a-şi evalua colegii. Deseori rămâne prea puţin timp pentru reflecţie, atât asupra procesului pe care l-au parcurs elevii, cât şi asupra produsului rezultat. Dacă se asigură timp pentru reflecţie (fie în formă scrisă, individual-jurnal de învăţare, fie oral, în grup), elevii vor avea ocazia să sintetizeze cele învăţate.

Se moderează discuţii în care elevii să poată analiza ce anume a mers bine în procesul de realizare a proiectului, ce ar schimba dacă ar putea să înceapă din nou, ce întrebări noi s-au ivit în cadrul investigaţiei lor etc.

Capacităţile/competenţele care se evaluează în timpul realizării proiectului:

· Metodele de lucru;

· Utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;

· Utilizarea corespunzătoare a materialelor şi echipamentului;

· Corectitudinea/acurateţea tehnică;

· Generalizarea problemei;

· Organizarea ideilor şi materialelor într-un raport;

· Calitatea prezentării;

· Acurateţea cifrelor/desenelor etc.

Se vorbeşte foarte mult despre un învăţământ centrat pe elevi dar mai puţin despre cum anume învaţă elevii mai bine. A preda bine – şi a implica elevii în procesul de învăţare – necesită în primul rând o înţelegere a factorilor care favorizează studiul aprofundat al unui număr de concepte care leagă studiul disciplinei de viaţa reală, favorizează o evaluare formativă, continuă, stimulează interesul elevilor pentru anumite domenii sau aspecte ale cunoaşterii, leagă teoria de practică şi de viaţa.
Metoda proiectului, poate mai mult ca oricare dintre metodele de predare activ-participative, oferă un cadru generos pentru formarea diferenţiată a individului uman. Pentru a folosi în mod eficient metoda proiectului şi a integra tot ce poate oferi resursa numită calculator, sunt foarte importanţi paşii pe care îi face dascălul pentru planificarea şi proiectarea unităţii de învăţare. Proiectele elevilor se stabilesc de comun acord cu aceştia la începutul unităţii de învăţare, vor fi monitorizate pe tot parcursul unităţii de învăţare iar produsul de grup şi individual prezentat la finele unităţii de învăţare.

„Adevărata învăţare este caracterizată nu atât prin răspunsuri la întrebări, cât prin formularea întrebărilor. Bronowski spunea: «Aceasta este esenţa ştiinţei: să pui o întrebare impertinentă şi atunci vei fi pe drumul unui răspuns pertinent» (Lockhart, J.D. şi colab., 1983). „Pentru creaţia ştiinţifică, surprinderea unei probleme (problem-finding) este mai importantă decât rezolvarea ei (problem-solving)” (Dillon, J.T., 1988). „Formularea problemei este adesea mult mai importantă decât soluţionarea sa, care poate fi nimic altceva decât o chestiune de deprinderi matematice sau experimentale” (Einstein, A., Infeld, L., 1938)”.


Ultima actualizare în Miercuri, 09 Iunie 2010 16:27
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Planificare model pentru biologie invata…

Planificare model pentru biologie invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Metoda proiectului in invatamantul presc…

METODA PROIECTULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR Înv. Gajdo Eszter Şcoala Gimnazială „Orbán Balázs” Acest articol îşi propune să prezinte rolul, importanţa şi etapele proiectului în procesul instructiv-educativ desfăşurat la nivelul învăţământului...

Read more

Spune Nu drogurilor - tipuri de droguri …

1. Droguri sintetice (designer drugs) - Ecstasy   Datorită acţiunilor şi efectelor lor diferite, drogurile sintetice sunt greu clasificabile în grupe distincte. XTC (prescurtarea pt. Ecstasy) este atribuit frecvent grupei entactogenelor...

Read more

Categorii

CATEGORII Prof. Badea Brigitte, Colegiul Tehnic Ion Mincu, Timişoara Rezumat Structurile algebrice constituie o ramură fascinantă a algebrei, cu aplicaţii extrem de interesante. Elevilor din clasele a XII-a le sunt...

Read more

Echilibrul psihosomatic in viata cotidia…

ECHILIBRUL PSIHOSOMATIC ÎN VIAŢA COTIDIANĂ                              Mureşan-Chira Gabriel             Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca        Tentaţiile lumii contemporane pot destabiliza echilibrul psihosomatic al unui individ în aşa fel încât defazarea triadei corp-...

Read more

Studiu de specialitate educatia parintil…

Studiu de specialitate Educaţia părinţilor – o necesitate               Profesor Pătrașcu Elena Crenguța             Liceul Tehnologic I. C. Petrescu Stîlpeni – GPP Stîlpeni, jud. Argeș     Conceptul educației permanente este "în mod...

Read more

Asigurarea calitatii in educatie

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE   Prof. Gălăţan Daniela Colegiul Tehnic Regele Ferdinand I, Timişoara   Învăţământul este considerat ca un furnizor de servicii în care se includ învăţarea, evaluarea şi orientarea elevilor. În acest context,...

Read more

Formarea notiunilor elementare necesare …

FORMAREA NOŢIUNILOR ELEMENTARE NECESARE STUDIERII GEOGRAFIEI ÎN CICLUL GIMNAZIAL   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila     Rezumat: Achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat...

Read more