Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Contributia mijloacelor de invatamant la formarea reprezentarilor si a notiunilor
Joi, 08 August 2013 10:58

CONTRIBUŢIA MIJLOACELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

LA FORMAREA REPREZENTĂRILOR ŞI A NOŢIUNILOR

 

Prof. Bobariu Liliana

Școala Gimnazială Vidra

 

Modernizarea învăţământului, în conformitate cu cerinţele reformei, presupune găsirea unor noi tehnologii didactice care să contribuie la optimizarea procesului instructiv-educativ, utilizarea mijloacelor de învăţământ răspunde nevoii de a multiplica şi diversifica resursele de informaţie, de a mări posibilităţile de pătrundere în tainele inaccesibile perceperii exterioare, de a îmbunătăţi comunicarea pentru a nu se limita doar la cea vorbită şi scrisă.

Mijloacele de învăţământ devin deci instrumente efective de instrucţie şi educaţie, de formare, care dau posibilitatea cunoaşterii inaccesibile şi ilustrarea acesteia. Ele sensibilizează elevii şi le dezvoltă capacitatea de observare, realizează, la nivel superior, comunicarea (informarea), facilitând unitatea dialectică dintre senzorial şi raţional.

Obţinerea performanţelor în domeniul instrucţiei cu ajutorul mijoacelor de învăţământ depinde de mai mulţi factori. De acees, integrarea armonioasă a acestora în cadrul lecţiei trebuie să se realizeze prin corelarea cu metodele active, neputând fi folosite izolat de celelalte metode didactice.

În cadrul lecţiilor, tehnologia de integrare a tehnologiilor trebuie să fie animată de spiritul didacticii moderne, care pune accentul pe activizarea elevilor, pentru a le solicita un efort intelectual, orientat spre descoperirea prin explorare a noi adevăruri, crearea unor situaţii-problemă, găsirea soluţiilor la probleme şi verificarea acestora, situarea elevului bun în centrul acţiunii educative, stimularea motivaţiei învăţării, promovarea conexiunii inverse, de reglaj, în orice moment al lecţiei.

Oricare ar fi forma de integrare a mijloacelor de învăţământ în activitatea didactică, folosirea acestora presupune şi o pregătire prealabilă a cadrului didactic, care trebuie să stabilească mijloacele de învăţământ necesare activităţii, modalităţile de efectuare a unui experiment, sarcinile de lucru pentru elevi, probleme de evaluare a rezultatelor, starea de funcţionare a aparaturii folosite.

Pe lângă pregătirea profesorului, este neapărat necesară o pregătire prealabilă a elevilor, care să le permită înţelegerea, nu memorarea mecanică a unor cunoştinţe. Cu toate că prezintă o serie de calităţi în optimizarea procesului de învăţământ, ele devin însă o componentă a tehnologiei didactice moderne numai în măsura în care institutoarea le foloseşte în momentul cel mai potrivit al lecţiei, asigurându-se astfel creşterea randamentului şcolar al elevilor şi înlăturarea eşecului. Ţinând cont de contribuţia deosebită pe care mijloacele de învăţământ existente în şcoală, cât şi cele pe care le vom confecţiona.

 La folosirea materialului didactic de tot felul, fie tradiţional, fie modern, nu trebuie uitat că folosirea abuzivă duce la imposibilitatea desprinderii de concret sau creează uneori confuzii. Calitatea materialului didactic trebuie să răspundă cerinţelor de ordin etic şi ştiinţific şi chiar de protecţia muncii.

Coloritul materialului folosit să fie adecvat, sugestiv şi, în limita posibilităţilor, să-l imite pe cel natural. Aşa cum susţine J. Brunner, mijloacele de învăţământ oferă elevului trăirea prin substituţia unei experienţe care rămâne totuşi directă, el având convingerea participării la această experienţă.

Utilizarea mijloacelor de învăţământ în cadrul procesului instructiv-educativ ridică unele probleme psihopedagogice, deoarece procesul predării şi al învăţării decurge acum în alte condiţii decât cele obişnuite. Ele creează o ambianţă mai favorabilă prezentării şi receptării informaţiei, sub aspectul interesului, al declanşării afectivităţii copiilor, al stimulării imaginaţiei, gândirii, memoriei.

Modalităţile obişnuite de comunicare orală şi scrisă se intercondiţionează cu procedee specifice de expresie audio-vizuală, fiind influenţate astfel ritmurile obişnuite de activitate (de percepţie, înţelegere) şi sistemul relaţiilor (învăţător-elev).

„Prin intermediul mijloacelor de învăţământ, elevul poate să călătorească prin continente, să străbată oceane, să escaladeze munţii, să se avânte în zbor, să se scufunde în mări, şcolarul poate vedea acum lumea altfel, poate să anticipeze sau să se întoarcă înapoi, poate să-şi accelereze sau să-şi încetinească mişcarea, dacă trebuie, timpul poate fi chiar oprit”[1].

Forţa evocatoare a imaginilor uşurează înţelegerea unor noţiuni noi, duce la formarea unor judecăţi de valoare. Imaginile sunt astfel instrumente excelente, care-i fac pe elevi să asimileze noţiuni ce ar rămâne pentru ei numai verbale, precum: scene istorice, animale exotice, rachete cosmice, taifun, submarin etc. Noţiunile sunt prezentate sub aspectul lor global, complet şi astfel ele sunt precepute ca atare de copii, care pot să-şi valorifice primele capacităţi de analiză şi sinteză.

Astfel, vizionând filmul despre Mihai Viteazul, elevii trăiesc alături de marele erou momentele de luptă ale românilor conduşi de marele voievod pentru păstrarea independenţei ţării, ceea ce-i face să-şi formeze judecăţi noi, de valoare, în legătură cu rolul personalităţilor istorice în obţinerea victoriei românilor, jertfa poporului român pentru păstrarea intergităţii teritoriale a statului. Se pot opera şi conexiuni interdisciplinare între aceste informaţii istorice şi modul în care acestea se reflectă în literatură: de exemplu scene din filmul Mihai Viteazul pot fi folosite şi în predarea baladei Paşa Hassan sau profesorul poate utiliza acele imagini cu răscola de la 1907 pentru a realiza intrarea în lecţie pentru studiul romanului Răscola de Liviu Rebreanu.

Reprezentările furnizate de mijloacele de învăţământ exercită o influenţă pozitivă asupra construcţiilor deductive, asupra proceselor de generalizare. Acestea duc la elaborarea unor noi noţiuni, la formarea unor judecăţi de valoare, la dezvoltarea gândirii şi a inteligenţei.

Elevii vor putea înţelege ceea ce înseamnă recitarea unei poezii dacă ascultă  poeziile eminesciene recitate de marii noştri actori. În asemenea lecţii se folosesc banda magnetică, casetofonul şi pick-upul.

Mijloacele de învăţământ şi mai ales cele audio-vizuale contribuie la dezvoltarea observaţiei şi a atenţiei, deoarece prin intermediul lor, copiii sunt puşi în situaţii deosebite, ei devenind coparticipanţi la universul de idei şi sentimente exprimat de imaginile proiectate.

Întotdeauna însă trebuie să ţinem cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, de capacitatea lor de a observa, de a se concentra specifice vârstei.

 

BIBLIOGRAFIE

  1. Bocoş, Mușata, Instruire interactivă, ed. a II-a, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.
  2. Mucica, Th. Material didactic sau mijloc de învăţământ? (în) Învăţământul liceal sau tehnic profesional, nr.3/1986.
  3. Lefranc, Robert, Mijloace audio-vizuale în slujba învăţământului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966.

 


[1] Robert Lefranc, Mijloace audio-vizuale în slujba învăţământului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966, p.38.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Abordarea didactica a textului nonlitera…

ABORDAREA DIDACTICĂ A TEXTULUI NONLITERAR   Profesor Muşat Liliana Liceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu   În articolul propus am enumerate tipurile de texte nonliterare utilitare şi distractive şi am exeplificat pentru fiecrea tip de text....

Read more

Planificare model pentru istorie invatam…

Planificare model pentru istorie invatamant special   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Formarea continua e-learning

FORMAREA CONTINUÃ e-LEARNING   Simona Maria Doncilã, profesor Grup Şcolar „Demostene Botez” Trusesti - Botosani     Lumea de astãzi se bazeazã pe inovare rapidã. Pe mãsurã ce trece la o economie bazatã pe cunoastere,...

Read more

Comment aider les eleves a developper un…

COMMENT AIDER LES ÉLÈVES À DÉVELOPPER UNE COMPÉTENCE COMMUNICATIVE?   Profesor: Popescu Mihaela Colegiul ,,Gheorghe Tătărescu” Rovinari   Le présent article a pour objectif principal de présenter quelque considérations méthodologiques sur le développment de la...

Read more

Managementul prin obiective

MANAGEMENTUL PRIN OBIECTIVE   Prof. ec. Gr.I. Cîrcotă Roxana Liceul Tehnologic de Marină Galați   Rezumat Managementul prin obiective reprezintă cel mai larg utilizat sistem de planificare, luare de decizii şi control. Pentru ca managementul prin obiectve...

Read more

Efectul diferitelor metode de fabricare …

  EFECTUL DIFERITELOR METODE DE FABRICARE A PÂINII ASUPRA CONŢINUTURILOR DE TIAMINĂ ŞI RIBOFLAVINĂ STUDIU DE SPECIALITATE                                                                                          Prof. ing. Daniela Surlaru                                                                            Colegiul Agricol “Dr. C. Angelescu” Buzău   Abstract Pâinea de grâu integrală reprezintă o importantă...

Read more

viziunea si misiunea organizatiei scolar…

VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE     Profesor pentru învăţământul primar, Mirela Frunzeanu Mark Twain International School, loc. Voluntari, jud. Ilfov     Rezumat Viziunea unei organizaţii reprezintă o stare ideală proiectată în viitor şi care configurează...

Read more

Metode interactive folosite in predarea …

METODE INTERACTIVE FOLOSITE ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ   Ţermure Felicia, institutor Liceul Teoretic „W. Shakespeare” Timişoara   „Împreună, indivizii generează şi discută idei, ajungând la o gândire care depăşeşte posibilităţile unui singur individ.” (C. Costa) Transformările...

Read more