Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Continutul continuturile invatamantului
Scris de administrator   
Duminică, 08 Aprilie 2018 18:53

CONŢINUTUL/ CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Prof. drd. Corlade Ecaterina Iulia

Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, Bacău, România

Conceptul de conţinut (sau conţinuturi) desemnează substanţa cea mai palpabilă, mai concretă, a procesului de învăţământ, ceea ce se predă şi ceea ce se învaţă în cadrul acestui proces. Conţinuturile sunt transpuse în materiile şcolare şi activităţile educative dezvoltate la nivelul şcolii. Prin intermediul unor metode, mijloace şi forme de activitate adecvate, conţinuturile trebuie să fie abordate de către elev în amănunt, prelucrate, stocate, reproduse, aplicate conform cerinţelor stabilite prin obiective; ele constituie materia prin care sunt realizate obiectivele.

Astăzi, mai mult decât oricând, specialiştii sunt preocupaţi de definirea cât mai completă a conceptului de„coinuturi ale învăţământului” sau de conţinuturi ale educiei”. Se poate observa utilizarea pluralului. Jocul singular - plurar ţine mai ales de faptul căîn documentele oficiale, se utilizează termenul de „conţinut” pentru a indica faptul că este vorba de un ansamblu sau de un sistem articulat de obiective şi de cunoştinţe specifice la un anumit nivel de realizare, pe când „coinuturile educative ale învăţământului” subliniază faptul că pe de o parte este vorba despre coinuturiale educaţiei formale, non-formale şi informale.

Conţinuturile învăţământului constituie un ansamblu de cunoştinţe, abilităţi, valori şi comportamente, concretizate sub formă de programe de studii şi selectate în funie de finalităţile şi obiectivele asumatede institia de învăţământ într-o societate. Aceste conţinuturi pe niveluri sau tipuri de instituţii şcolare, pe clase şi pe discipline, suntrezultatul unei elaborări într-un scop pedagogic şi fac obiectul unui proces specific: „învăţarea”.

Într-o accepţie foarte largă a termenului conţinuturile învăţământului includ toate informaţiile descrise şi organizate atât sub formă de program oficializat, cât şi sub formă de conţinuturi latente sau implicite. Altfel spus, tot ceea ce se comunică prin şcoală/grădiniţă oficial şi neoficial, inclusiv prin calitatea vieţii şcolare,atitudinile cadrelor didactice,contextul moral relaţional etc.

Conţinuturile învăţământului, în sens larg,include atât conţinuturile învăţământului cât şi pe cele ale educiei non-formale, informale. Prin caracterul său predominant formativ şi educativ, învăţământul trebuie să vizeze, deci, conţinuturile în sensul definit mai sus, „cunoştinţele” fiind doar o parte,una spectal acestora. Din ce în ce mai mult este scos în evideă faptul că nu trebuie să punem semnul egalităţii între conţinut şi cunoştinţe. Acestea din urmă sunt numai o parte a componenţei conţinuturilor.

În demersurile legate de elaborarea programelor şi a manualelor,dar şi în utilizarea lor de către practicieni (educatoare, învăţători, profesori), trebuie să distingă următoarele tipuri de cunoştinţe:

cunoştinţele de bază, indispensabile adaptării copilului, elevului la condiţiile concrete în care trebuie să trăiască;

cunoştinţele funcţionale care ajută la structurarea gândirii copiilor/elevilor şi care permit ulterior asociaţii, transferuri şi aplicaţii

cunoştinţele cu rolde„pasarelă” sau„idei ancoră” care sunt utile copilului/ elevului la un moment dat pentru a face posibile achiziţiile ulterioare;

cunoştinţele care produc copiilor/ elevilor plăcerea de a cunoaşte şi care adesea pătrund sub formă de cultură, am putea vorbi de „cunoştinţe gratuite” (nu în sensul peiorativ)

cunoştinţe „sterile”; este vorba de informaţii care nu servesc copilului la nimic,ci încarcă doar memoria

În sens mai larg,conţinutul învăţământului este acel ansamblu coerent organizat şi etapizat pe trepte de şcolarizare care include cunoştinţe, convingeri, modele atitudinale şi comportamentale, conceii despre om şi menirea sa în societate,abilităţi intelectuale, profesionale şi artistice prin care se vizează formarea unei personalităţi armonioase şi multilaterale, în concordanţă cu cerinţele actuale şi viitoare ale dezvoltării societăţii.

Conţinutul învăţământului are un caracter istoric şi flexibil. Dinamica sa este influenţată de o varietate de factori. Schimbările în conţinutul învăţământului sunt semne vizibile de adaptare instituţională a acestuia la condiţiile unei societăţi mobile. Încă în deceniul şapte al secolului trecut, Gaston Bergerne avertiza asupra „accelerării istoriei” şi a consecielor ce decurg pentru omul de azi.Totul în lume–spune el–se mişcă într-un astfel de ritm încât schimbarea a devenit perceptibilă oricărui om. În această împrejurare viitorul nu mai poatefi prevăzut cu siguranţa generaţiilor anterioare, iar o parte din cunoştinţele preţuite acum,într-un timp relativ scurt vor f idepăşite (Gaston Berger). Factorul care exercită cea mai puternică influenţă este revoluţia ştiinţifică şi tehnologi. Datorită acesteia, informaţiile ştiinţifice elaborate au crescut în progresie geometrică, au apărut noi domenii sau discipline ştiinţifice, s-au dezvoltat noi tehnologii bazate mai ales pe microelectronică şi informatică, a crescut gradul de informatizare a întregii societăţi etc.

Organizarea conţinutului învăţământului presupune formularea de răspunsuri adecvate la următoarele întrebări:

E Cum reacţionează învăţământul faţă de „explozia informaţională”: prin multiplicare cantitativă sau prin esenţializare şi restructurare calitativă?

E Cum sunt anticipate şcolar schimbările din ştiinţă, tehnică, artă, cultură?

E Care este structura culturii generale într-o epocă de avalanşă informaţională?

E Ce raport optim se poate stabili între cultura generală şi specializarea profesională?

E Ce pondere ar trebui să aibă conţinuturile care se referă la pregătirea ştiinţifică, profesională şi culturală în ansamblul conţinutului învăţământului?

E Care sunt conţinuturile care asigură pregătirea pentru educia permanentă?

Conţinuturile educaţiei moderne sunt puternic influenţate de cel puţin trei categorii de factori şi condiţii, ce acţionează nu exclusiv, ci corelat:

multiplicarea surselor şi mesajelor lumii contemporane

modificările în structura finalităţilor educaţiei

necesitatea construirii unităţii şi integralităţii personalităţii elevilor

 

Bibliografie

1. Ciolan, L., Învăţarea integrată, Editura Polirom, Iaşi, 2007

2. Berger,G., Omul modern şi educaţia sa, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

3. DHainaut, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Bucureşti,EDP,1984

4. Iucu, R., Formarea cadrelor didactice-sisteme, politici, strategii, Editura Humanitas Educational, 2004

5. Landsheere de G., Istoria universala a pedagogiei experimentale, EDP, Bucuresti, 1995

6. Manolescu M.,Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie, Editura Meteor,Bucureşti,2004

7. Negreţ I-D., Teoria curriculumului, p.13-60, în Cerghit I, Neacşu I., Negreţ I-D., Pânişoară I-O., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom,2001

8. Păun E., Potolea D.,(coordonatori),Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi,2002,

9. Potolea D.şi M. Manolescu, Teoria şi metodologia curiculumului, manual PIR, M.Ed.C., 2006

10. Sinaceur, Mohamed Allal, Interdisciplinaritatea şi ştiinţele umane,Editura Ştiiifică, Bucureşti, 1986.

11. Şoitu, L.,Cherciu R.D. (coordonatori), Strategii educaţionale centrate pe elev, MEC, 2006

12. Thomas, J., Marile probleme ale educaţieiînlume,EDP,Bucureşti,1977.

 

Revista cu ISSN

Evolutia starilor sufletesti in poezia l…

EVOLUŢIA STĂRILOR SUFLETEŞTI ÎN POEZIA “LACUL” DE MIHAI EMINESCU   Prof. Andreea Burlacu, Liceul Teoretic “Aurel Vlaicu” Breaza   Titlul poeziei prezintă lacul ca pe un martor, dar şi participant activ la idila ce urmează...

Read more

Programul Sa stii mai multe sa fii mai b…

Programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!" 2013   Programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” apare ca şi ANEXA la ordinul MECTS nr. 5635/31.08.2012 privind structura anului...

Read more

Instruirea diferentiata a elevilor prin …

INSTRUIREA DIFERENȚIATĂ A ELEVILOR PRIN APLICAREA TEORIEI INTELIGENȚELOR MULTIPLE Profesor învățământ primar, Odarca DEAC Școala Gimnazială „Petre Dulfu”   Baia Mare Stilurile de învățare ale elevilor se pot clasifica în diverse moduri...

Read more

Reteaua scolara

REŢEA ŞCOLARĂ     Ca “parte a sistemului  de educaţie”, sistemul  de învăţământ cuprinde “reţeaua organizaţiilor şcolare” determinată în plan pedagogic şi juridic, în contextul unor “servicii publice” dorite a fi deschise  şi...

Read more

Trecere in revista a textelor semnificat…

PARTEA III Trecere în revistă a textelor semnificative SF pentru copii şi adolescenţi   Introducere Toţi partenerii în proiect au fost rugaţi să selecteze 10-20 de texte SF pentru copii şi adolescenţi care au...

Read more

Nanotehnologia miracolul mileniului III …

NANOTEHNOLOGIA MIRACOLUL MILENIULUI III                                     Realizatori:                      Elev Stegarescu Marius Daniel cls a XI-a                      Profesor coordonator  Mînză Lidia                                   C.N. ”Vasile Alecsandri”  Galaţi      CUPRINS   I   Notiuni introductive I.1.  Ce reprezintă nanotehnologiile? I.2.  Nanotehnologiile reprezintă ceva nou?...

Read more

Consilierea - activitate de formare a el…

CONSILIEREA - ACTIVITATE DE FORMARE A ELEVULUI   Profesor Maxim Elisabeta Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 Botosani     Schimbãrile care s-au produs la nivelul societãtii în general au determinat aparitia unor tendinte noi în...

Read more

STUDIU DE SPECIALITATE: CUNOASTEREA COP…

STUDIU DE SPECIALITATE: CUNOAŞTEREA COPILULUI PRIN DESEN   Institutor Onel Maria-Antoaneta Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Sãbãoani, Neamt   Limbajul plastic are misiunea de a echilibra si armoniza relatiile copilului cu natura, cu ceilalti, cu sine....

Read more