Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Continutul continuturile invatamantului
Scris de administrator   
Duminică, 08 Aprilie 2018 18:53

CONŢINUTUL/ CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Prof. drd. Corlade Ecaterina Iulia

Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, Bacău, România

Conceptul de conţinut (sau conţinuturi) desemnează substanţa cea mai palpabilă, mai concretă, a procesului de învăţământ, ceea ce se predă şi ceea ce se învaţă în cadrul acestui proces. Conţinuturile sunt transpuse în materiile şcolare şi activităţile educative dezvoltate la nivelul şcolii. Prin intermediul unor metode, mijloace şi forme de activitate adecvate, conţinuturile trebuie să fie abordate de către elev în amănunt, prelucrate, stocate, reproduse, aplicate conform cerinţelor stabilite prin obiective; ele constituie materia prin care sunt realizate obiectivele.

Astăzi, mai mult decât oricând, specialiştii sunt preocupaţi de definirea cât mai completă a conceptului de„coinuturi ale învăţământului” sau de conţinuturi ale educiei”. Se poate observa utilizarea pluralului. Jocul singular - plurar ţine mai ales de faptul căîn documentele oficiale, se utilizează termenul de „conţinut” pentru a indica faptul că este vorba de un ansamblu sau de un sistem articulat de obiective şi de cunoştinţe specifice la un anumit nivel de realizare, pe când „coinuturile educative ale învăţământului” subliniază faptul că pe de o parte este vorba despre coinuturiale educaţiei formale, non-formale şi informale.

Conţinuturile învăţământului constituie un ansamblu de cunoştinţe, abilităţi, valori şi comportamente, concretizate sub formă de programe de studii şi selectate în funie de finalităţile şi obiectivele asumatede institia de învăţământ într-o societate. Aceste conţinuturi pe niveluri sau tipuri de instituţii şcolare, pe clase şi pe discipline, suntrezultatul unei elaborări într-un scop pedagogic şi fac obiectul unui proces specific: „învăţarea”.

Într-o accepţie foarte largă a termenului conţinuturile învăţământului includ toate informaţiile descrise şi organizate atât sub formă de program oficializat, cât şi sub formă de conţinuturi latente sau implicite. Altfel spus, tot ceea ce se comunică prin şcoală/grădiniţă oficial şi neoficial, inclusiv prin calitatea vieţii şcolare,atitudinile cadrelor didactice,contextul moral relaţional etc.

Conţinuturile învăţământului, în sens larg,include atât conţinuturile învăţământului cât şi pe cele ale educiei non-formale, informale. Prin caracterul său predominant formativ şi educativ, învăţământul trebuie să vizeze, deci, conţinuturile în sensul definit mai sus, „cunoştinţele” fiind doar o parte,una spectal acestora. Din ce în ce mai mult este scos în evideă faptul că nu trebuie să punem semnul egalităţii între conţinut şi cunoştinţe. Acestea din urmă sunt numai o parte a componenţei conţinuturilor.

În demersurile legate de elaborarea programelor şi a manualelor,dar şi în utilizarea lor de către practicieni (educatoare, învăţători, profesori), trebuie să distingă următoarele tipuri de cunoştinţe:

cunoştinţele de bază, indispensabile adaptării copilului, elevului la condiţiile concrete în care trebuie să trăiască;

cunoştinţele funcţionale care ajută la structurarea gândirii copiilor/elevilor şi care permit ulterior asociaţii, transferuri şi aplicaţii

cunoştinţele cu rolde„pasarelă” sau„idei ancoră” care sunt utile copilului/ elevului la un moment dat pentru a face posibile achiziţiile ulterioare;

cunoştinţele care produc copiilor/ elevilor plăcerea de a cunoaşte şi care adesea pătrund sub formă de cultură, am putea vorbi de „cunoştinţe gratuite” (nu în sensul peiorativ)

cunoştinţe „sterile”; este vorba de informaţii care nu servesc copilului la nimic,ci încarcă doar memoria

În sens mai larg,conţinutul învăţământului este acel ansamblu coerent organizat şi etapizat pe trepte de şcolarizare care include cunoştinţe, convingeri, modele atitudinale şi comportamentale, conceii despre om şi menirea sa în societate,abilităţi intelectuale, profesionale şi artistice prin care se vizează formarea unei personalităţi armonioase şi multilaterale, în concordanţă cu cerinţele actuale şi viitoare ale dezvoltării societăţii.

Conţinutul învăţământului are un caracter istoric şi flexibil. Dinamica sa este influenţată de o varietate de factori. Schimbările în conţinutul învăţământului sunt semne vizibile de adaptare instituţională a acestuia la condiţiile unei societăţi mobile. Încă în deceniul şapte al secolului trecut, Gaston Bergerne avertiza asupra „accelerării istoriei” şi a consecielor ce decurg pentru omul de azi.Totul în lume–spune el–se mişcă într-un astfel de ritm încât schimbarea a devenit perceptibilă oricărui om. În această împrejurare viitorul nu mai poatefi prevăzut cu siguranţa generaţiilor anterioare, iar o parte din cunoştinţele preţuite acum,într-un timp relativ scurt vor f idepăşite (Gaston Berger). Factorul care exercită cea mai puternică influenţă este revoluţia ştiinţifică şi tehnologi. Datorită acesteia, informaţiile ştiinţifice elaborate au crescut în progresie geometrică, au apărut noi domenii sau discipline ştiinţifice, s-au dezvoltat noi tehnologii bazate mai ales pe microelectronică şi informatică, a crescut gradul de informatizare a întregii societăţi etc.

Organizarea conţinutului învăţământului presupune formularea de răspunsuri adecvate la următoarele întrebări:

E Cum reacţionează învăţământul faţă de „explozia informaţională”: prin multiplicare cantitativă sau prin esenţializare şi restructurare calitativă?

E Cum sunt anticipate şcolar schimbările din ştiinţă, tehnică, artă, cultură?

E Care este structura culturii generale într-o epocă de avalanşă informaţională?

E Ce raport optim se poate stabili între cultura generală şi specializarea profesională?

E Ce pondere ar trebui să aibă conţinuturile care se referă la pregătirea ştiinţifică, profesională şi culturală în ansamblul conţinutului învăţământului?

E Care sunt conţinuturile care asigură pregătirea pentru educia permanentă?

Conţinuturile educaţiei moderne sunt puternic influenţate de cel puţin trei categorii de factori şi condiţii, ce acţionează nu exclusiv, ci corelat:

multiplicarea surselor şi mesajelor lumii contemporane

modificările în structura finalităţilor educaţiei

necesitatea construirii unităţii şi integralităţii personalităţii elevilor

 

Bibliografie

1. Ciolan, L., Învăţarea integrată, Editura Polirom, Iaşi, 2007

2. Berger,G., Omul modern şi educaţia sa, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

3. DHainaut, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Bucureşti,EDP,1984

4. Iucu, R., Formarea cadrelor didactice-sisteme, politici, strategii, Editura Humanitas Educational, 2004

5. Landsheere de G., Istoria universala a pedagogiei experimentale, EDP, Bucuresti, 1995

6. Manolescu M.,Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie, Editura Meteor,Bucureşti,2004

7. Negreţ I-D., Teoria curriculumului, p.13-60, în Cerghit I, Neacşu I., Negreţ I-D., Pânişoară I-O., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom,2001

8. Păun E., Potolea D.,(coordonatori),Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi,2002,

9. Potolea D.şi M. Manolescu, Teoria şi metodologia curiculumului, manual PIR, M.Ed.C., 2006

10. Sinaceur, Mohamed Allal, Interdisciplinaritatea şi ştiinţele umane,Editura Ştiiifică, Bucureşti, 1986.

11. Şoitu, L.,Cherciu R.D. (coordonatori), Strategii educaţionale centrate pe elev, MEC, 2006

12. Thomas, J., Marile probleme ale educaţieiînlume,EDP,Bucureşti,1977.

 

Revista cu ISSN

Studiu Modalitati de educare a comportam…

  STUDIU-MODALITĂȚI DE EDUCARE A COMPORTAMENTELOR ECOLOGICE LA ELEVI Înv. Marc Aurica-Școala Gimnazială Câmpeni “ Omul poate stăpâni natura cât timp ține seama de legile ei” – Grigore Antipa Mediul înconjurător este un...

Read more

Etica in dezbaterea didactica de la bana…

ETICA ÎN DEZBATEREA DIDACTICĂ DE LA BANALITATE LA ARTĂ   Profesor Hrihorciuc Otilia Liceul Tehnologic ”Ion Nistor”- Vicovu de Sus, județul Suceava   Atât dezbaterea cât și problemele de etică sunt subiecte din ce în ce...

Read more

GHID PRACTIC

Lazar Mihaiela     GHID PRACTIC AL AUTOFORMARII MANAGERIALE A PROFESORULUI       In cuprins:   Managementul organizarii activitatii Managementul proiectarii Managementul comportamentului eficace Managementul influentarii, motivarii Managementul comunicarii Managementul relatiilor Managementul stresului la clasa Managementul evaluarii  

Read more

Instruirea diferentiata a elevilor prin …

INSTRUIREA DIFERENȚIATĂ A ELEVILOR PRIN APLICAREA TEORIEI INTELIGENȚELOR MULTIPLE Profesor învățământ primar, Odarca DEAC Școala Gimnazială „Petre Dulfu”   Baia Mare Stilurile de învățare ale elevilor se pot clasifica în diverse moduri...

Read more

Bolile aparatului respirator

BOLILE APARATULUI RESPIRATOR   Prof. Cosma  Camelia Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău   Bolile aparatului respirator pot fi grupate în două categorii: infecţii respiratorii acute şi boli respiratorii cronice. Infecţiile respiratorii acute cuprind boli localizate...

Read more

Despre varsta si imbatranire

DESPRE VÂRSTĂ ȘI ÎMBĂTRÂNIRE Prof. Arjoca Mihaela Colegiul Tehnic “Ion Minu”, Timisoara Rezumat: Îmbătrânirea celulară este un proces care interesează știinta. Cuvinte cheie: celulă, gene, metabolism, îmbătrânire Viața! Timpul!...

Read more

Firea si fiinta in universul kafkian si …

FIREA ȘI FIINȚA ÎN UNIVERSUL KAFKIAN ȘI CEL ARGHEZIAN Prof. Bentz Teodora Col. Nat. “Al. I. Cuza “, Focşani Când lectorul descoperă, în fața sa, două lumi cu personaje înfricoșate, ce...

Read more

Scoala viitorului

ȘCOALA VIITORULUI Profesor Prisecaru Petre Şcoala Gimnazială ,,Ion Ghica” Tortoman, Constanţa Cu siguranţă, efectul evoluţiei sistemelor educaţionale la nivel mondial se va face simţit şi în învăţământul românesc...

Read more