Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Combaterea violentei provocate de sistemul de invatamant
Sâmbătă, 08 Decembrie 2012 00:00

    COMBATEREA VIOLENŢEI PROVOCATE

DE SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

 

                                                         prof. Cristina Stan

                                                          Şcoala Gimnazială “C. Giurescu” Chiojdu

 

Dorinţa unanimă a tuturor comunităţilor educative şi a tuturor ministerelor educaţiei din lumea întreagă este de a face din şcoală un altar împotriva violenţei. În pofida acestei dorinţe şi a demersurilor comunitare pentru susţinerea unei educaţii îndreptate împotriva violenţei, mass-media nu încetează să prezinte şi să acuze frecvent acte de violenţă ale elevilor manifestate atât  în şcoală, cât şi în afara ei.

Cauza principlală care generează violenţa şi inadaptarea şcolară la elevi este ruptura  dintre instrucţie şi educaţie, ca urmare a supraîncarcării conţinuturilor programelor şcolare şi a manualelor alternative, sub presiunea exploziei informaţionale şi a cunoştinţelor acumulate în diverse domenii.

Deficienţele de ordin organizatoric (neadecvarea regimului de activitate intelectuală la particularităţile de vârstă ale elevilor, supraîncărcarea cu teme a acestora, lipsa interesului şi a preocupării unor cadre didactice pentru individualizarea procesului  instructiv-educativ , pentru cooperare şi corelare a exigenţelorşi aşteptărilor personale în raport cu nivelul de pregătire a elevilor la disciplina respectivă, şi cu tehnicile de învăţare activă şi de opreaţionalizare a obiectivelor;  lipsa unei esenţializări a cunoştinţelor, slaba motivare şi stimulare a elevilor în procesul de predare - învăţare) întreţin o stare de stres generalizat care predispune la acte de violenţă din partea elevilor.

Egalizarea democratică a şanselor tuturor copiilor, urmărită prin activităţile de învăţământ, a avut efecte negative, care sunt: uniformizarea măsurilor educaţionale, mărirea efectivelor de elevi la clasă prin desfiinţarea unităţilor şcolare mici şi izolate, plasarea în aceeaşi clasă a unor elevi cu potenţial intellectual diferit (submediocri, mediocre, buni, excepţionali , şi chiar elevi cu dizabilităţi, prin desfiinţarea unor şcoli speciale) a dus la creearea unor colective eterogene, cu elevi ce provin din medii socio-culturale diferote, care indifferent de nivelul de inteligenţă şi aptitudinile personale- sunt supuşi unui regim egalitar de evaluare frontal, nediferenţiată şi standardizată la maxim.

Supraîncărcarea şcolară este uneori dublată şi de supraîncărcarea practicată de părinţi prin ore de meditaţii cu efecte negative pe termen scurt asupra randamentului şcolar , care conduc la pierderea interesului pentru startul individual, surmenaj, apatie  , nevroze sau stări de depresie la elevi, responsabile de un comportament violent. Aceşti elevi încep să manifeste rezistenţă  şi revoltă faţă de şcoală, care îmbracă la început forme pasive de tip indirect protestatar (refuzul de a participa la lecţii, indolenţă, mutism, absenteism selectie sau masiv la ore ducând la abandon şcolar) şi forme directe de violenţă (insulte, jigniri, ameninţări şi chiar lovirea unor cadre didactice, degradarea bunurilor din şcoală, tulburarea sistematică a liniştii şi boicotarea activităţilor şcolare) care atrag după sine exmatricularea/suspendarea şi trimiterea elevului în spaţiul plin de ameninţări al străzii. Atitudinile şi acţiunile violente ce reflect lipsa de respect faţă de cadrele didactice, reacţiile obraznice la solicitările acestora, pot fi un răspuns la o intervenţie dură, neadecvată a cadrului didactic sau o exprimare a nemulţumirii faţă de o notă primită şi faţă de cerinţele exagerate ale şcolii.

Elevii buni pot fi nemulţumiţi de minima solicitare de către şcoală a personalităţii şi creativităţii lor. Conformitatea la manual sau la punctual de vedere al profesorului, respectarea rigidă a baremurilor şi a grilelor de evaluare care pun accent cu prioritate  pe memoria mecanică şi exactitatea fotografierilor noţiunilor circumscrise de răspuns, le induc o stare de nelinişte şi revoltă, generatoare de violenţă care conduce la deprecierea profesorului, la insularea acetuia, la părăsirea ostentativă a orei, la reclamaţiile făcute şcolii etc.

Atitudinile denigratoare la adresa profesorilor, sfidătoare şi arogante faţă de colegii de clasă pot fi explicate uneori, prin atitudinea familiilor care supraevaluează  fie datorită ignoranţei şi subculturii, fie în baza unei situaţii material prospere şi a unei permisivităţi excesive afişate faţă de copii lor.

Agresivitatea verbală sau fizică este o deviere gravă de comportament întâlnită atât în şcoală , cât şi în afara ei. În perimetrul şcolii, în lipsa unei organizări adecvate a vieţii şcolare, unii elevi agresivi recurg la bătăi şi violenţă psihică pentru a-şi rezolva conflictele. Fumatul, consumul de băuturi alcoolice şi de droguri, practicarea jocurilor de noroc sau vicii care însoţesc comportamentul de tip deviant pe care şcoala, familia şi ceilalţi factori educative au datoria să le combată.

Violenţa mentalităţilor şi a prejudecăţilor unor profesori privind elevii buni provoacă la rândul lor violenţă (profesorii care nu dau decât note limită în semestrul I pentru a-i determina pe elevi să înveţe mai mult în semestrul următor; impunerea unui stil autoritar sau etichetarea elevilor şi avansarea unor aprecieri peiorative şi umilitoare asupra acestora, care ucid iniţiativa şi creativitatea, de genul: ”sunteţi nişte oligofreni”, “ai cap pătrat”, “tocmai tu!”, “cine te-a ajutat?”, trebuie cenzurate şi înlocuite).

Lipsa unui echilibru între autoritatea profesorului şi libertatea elevului în sala de clasă este un factor de risc care poate genera agresivitate şi violenţă.

Relaţia autocratică profesor-elev deteriorează climatul educaţional, necesar cooperării dintre cei doi în procesul învăţării şcolare. Acest tip de relaţie a supravieţuit din evul mediu până în zilele noastre, din raţiuni  de comoditate, pentru că îl scuteşte pe educator de dialog, de spirit iscoditor şi de efort creativ şi a convenit regimului totalitar bazat pe obedienţă, manipulare , dogmatism. Relaţia autocratică rezultată din dictonul magister dixit este o relaţie de supunere a elevului redus la  statutul  de obiect pasiv de către profesorul dominator.

Jean Piaget (1980) a observat primul că metoda autoritară de morală este respinsă de către copii  care cheltuiesc multă energie şi ingeniozitate pentru a scăpa de constrângerea disciplinară, irosind energie şi resurse care ar fi putut fi folosite pentru cooperare.

Practica şcolară a evidenţiat că nici stilul laissez-faire promovat de “pedagogia şcolii” active a secolului XX nu este lipsit de consecinţe negative, deoarece eliminarea completă a constrângerilor exterioare în scopul susţinerii iniţiativei proprii şi a cooperării liber consimţite a elevilor şi a profesorului în procesul de învăţare, dincolo de avantajele ei în planul dezvoltării libere a personalităţilor elevilor, a favorizat lâncezeala, lenea, cantonarea elevilor în strategii de minimă rezistenţă, conducând la stagnare în dezvoltarea personalităţii. De asemenea, liberalismul pedagogic excesiv al unor educatori cu  mai puţină experienţă îi îndeamnă la autoinsuficienţă şi indiferenţă în relatia de comunicare cu elevii.

Se creează astfel un vid valoric, teren fertil pentru încolţirea unor modele comportamenatale vicioase impuse violent de mass-media, stradă sau de cei care vor să profite de pe urma lor.

Singurul tip de relaţie professor-elev capabil să conducă la reducerea violenţei şi eliminarea cauzelor acesteia este relaţia democratică, deoarece instituie un parteneriat liber consimţit între cei doi agenţi ai învăţării, bazat pe respect reciproc, dialog şi cooperare conduse discret de către profesor în calitate de manager educativ. Prin locul şi rolul pe care îl ocupă în ochii elevilor săi, educatorul este o persoană importantă pentru copil şi familia acestuia, de aceea, prin exemplul personal, cadrul didactic face primul pas în educarea spre nonviolenţă. Stilul democratic eliberează toate canalele de comunicare, reuşind să dezamorseze situaţiile conflictuale, permiţând formarea discernământului critic între bine şi rău / moral-imoral, ferindu-i în acest fel de tentaţii şi de influenţe socio-afective nocive care cultivă abuzul şi violenţa.

 

Violenţa nu înseamnă autoritate!

 

Ultima actualizare în Miercuri, 16 Ianuarie 2013 22:06
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

FALSTAFF. GIUSEPPE VERDI

FALSTAFF Giuseppe Verdi (1813 - 1901) Profesor Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu   Activ si la 80 de ani, marele compozitorul Giuseppe Verdi se manifestã plenar prin...

Read more

De ce educatia

DE CE EDUCAȚIA? Profesor gr.did.I Alina Elena Turcescu Colegiul Național ”Ion C. Brătianu” Pitești Cel mai mare dușman al nostru suntem noi. Când ceva...

Read more

Cultura francofona

CULTURA FRANCOFONĂ prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea Producţia culturală francofonă este extrem de bogată şi diversă. Desfăşurarea sa în ansamblul spaţiului francofon, dar şi în...

Read more

Considerations methodologiques sur l ens…

CONSIDÉRATIONS MÉTHODOLOGIQUES SUR L’ENSEIGNEMENT DU FRANÇAIS EN CLASSE PRÉPARATOIRE   Profesor Popescu Mihaela Colegiul ,,Gheorghe Tătărescu” Rovinari   Le présent article a pour objectif principal de présenter quelque considérations méthodologiques sur l’ enseignement du français en...

Read more

Surse si resurse de relationare ale cons…

SURSE ȘI RESURSE DE RELAȚIONARE ALE CONSILIERULUI ȘCOLAR CU ELEVII CICLULUI GIMNAZIAL   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Rezumat: Consilierea reprezintă o acțiune complexă prin care se urmărește sugerarea...

Read more

Modalitati de realizare a educatiei mora…

MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI MORALE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ   Profesor: Dumbravă-Brezoianu Simona Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Benedek Elek”- Sf.Gheorghe   REZUMAT          Educaţia morală este un proces continuu, toate disciplinele de învăţământ cu situaţiile educative...

Read more

Planificare model pentru limba germana m…

Planificare model pentru limba germana moderna invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice....

Read more

Tutunul si efectele fumatului asupra org…

TUTUNUL ŞI EFECTELE FUMATULUI ASUPRA ORGANISMULUI Prof. Camelia Veronica Cosma Liceul de Artă ”Ioan Sima” Zalău În societatea actuală acest viciu ”legal” este tot mai mult preferat...

Read more