Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Arta Baroca Muzicala
Luni, 08 Februarie 2010 03:00

ARTA BAROCÃ MUZICALÃ

studiu de specialitate

 

Prof. Gloria Ghidiceanu

Liceul Teoretic Henry Coand[ Craiova

 

 

Termenul "baroc" s-a folosit cu sens peiorativ, dorind sã se arate dispretul fatã de idealurile artistice ale secolului al XVII - lea. De aceea unii comentatori ai fenomenului muzical au rezerve fatã de acest termen. Acest lucru este drept pentru cã perioada despre care este vorba este departe de a fi una a viziunii strâ`mbe, asimetrice a creatorilor de artã este dimpotrivã, apogeul unui îndelungat proces de sintezã, de stabilire clarã a unor stiluri si genuri muzicale.

Termenul "baroc" a fost împrumutat de c[tre muzicologie pentru a desemna crea\ia muzical[ a secolului al XVII - lea ]i pe cea din prima jum[tate a secolului al XVIII-lea. Muzicologii accept[ mai mult denumirea de preclasicism.

 

Caracteristicile muzicii baroce

Crea\ia muzical[ a acestei perioade este echilibrat[ din toate punctele de vedere: con\inutul de idei, constuc\ie melodic[, ritmic[, armonic[, polifonic[, sonorit[\i timbrale.

Astfel se explic[ efectul muzicii preclasice în meloterapia de astazi. Se fac anumite descoperiri:

a) #n domeniile legate de în[l\imea sunetelor:

- acustica - se pun bazele ]tiin\ifice ale acestui domeniu (Galileo Galilei face legatura între în[l\imea sunetelor ]i frecven\[; Marsenne face cercet[ri asupra difuz[rii sunetului, Sauveur descoper[ armonicele superioare);

- sistemele de intona\ie - prin tratele lui Zarlino, Rameau sunt cercetate aproape exhaustiv principiile sistemelor de intona\ie. Este calculat matematic inclusiv sistemul egal temperat;

- sistemul tonal dualist, major-minor - este creat tot în aceast[ epoc[;

- armonia - Rameau face o ampla sintetizare a tuturor elementelor de armonie existente, care va sta la baza limbajului armonic p`ân[ în zilele noastre. Armonia ]i polifonia @]i dau m`âna, av`ând acela]i mare ideal : expresia muzical[. Se va restrâ`nge num[rul vocilor din complexul polifonic, ajungâ`ndu-se la impunerea monodiei, a melodiei organizate în fraze muzicale potrivit strofei poetice, desf[]urate într-un ambitus mai larg, cu formule ritmice variate, în a]a fel încâ`t poezia ]i muzica formeaz[ un tot unitar ]i expresiv.

- monodia - element fundamental caracteristic preclasicismului timpuriu, s-a impus ca reac\ie împotriva unor procedee compozi\ionale savante fixe. Consecin\a a fost apari\ia ]i afirmarea discursului muzical omofon. Locul muzicii corale polifonice "a capella" a fost luat de câ`ntul vocal solistic chemat s[ promoveze ]i s[ asigure expresivitatea ]i inteligibilitatea textului încadrat în genuri ca opera, cantata ]i oratoriul.

b) În domeniile legate de durata sunetelor: Ritmul, metrul, tempo-ul sunt cristalizate în aceast[ perioad[. Apari\ia barei de m[sur[ genereaz[ posibilitatea de organizare a melodiei în raport cu elementul ritmic, instaurâ`ndu-se o ordine ce are la baz[ periodicitatea binar[ sau ternar[ a valorilor de note. Totu]i, caracteristica esen\ial[ a muzicii baroce este pulsa\ia rezulatat[ din succesiunea sunetelor cu durate egale (motorismul ritmic) ce imprim[ senza\ia de echilibru. Apar primele instrumente de m[sur[ a tempo-ului bazate pe principiul pendulului; desf[]urarea discursului muzical se face conform unor forme bine stabilite ce vor fi preluate ]i dezvoltate în epocile ulterioare sub alt[ terminologie (rondo, lied, sonat[);

c) În dinamic[ - apare no\iunea de nuan\[, a]a cum este folosit[ ]i în zilele noastre;

d) În domeniul spectrului sonor (timbrul) - sunt descoperite sunetele rezultante, no\iunea armonicelor superioare, inclusiv practici de modificare sau determinare a acestora (de exemplu prin anumite deform[ri, cioc[nituri sau noduri efectuate tuburilor de org[). Sunt inventate ]i dezvoltate totalitea instrumentelor (de coarde, de suflat din lemn sau metal, de percu\ie, etc). Se tinde spre instrumente cu posibilit[\i tehnice ]i expresive tot mai mari. De exemplu, prin arta me]terilor lutieri din Italia (Guarnieri ]i Stradivarius) vioara prime]te uimitoare calit[\i timbrale. Perfec\ionarea clavecinului duce la transformarea acestuia în pian. Orga, intrument foarte vechi, cu unul sau dou[ râ`nduri de claviatur[ ]i pedalier poate s[ reproduc[ sunetele unei orchestre. Ea a devenit un intrument simbol pentru catolicism. Instrumentele de suflat (flautul drept, oboe d'amore, trompeta, trombonul) completeaz[ împreun[ corzile ]i clavecinul duc`ând în cele din urm[ la sonoritatea specific[ a orchestrei preclasice.

 

Muzica instrumental[ ]i diversificarea genurilor

Preluatã din practica popularã, muzica instrumentalã a început sã devinã un principal mijloc de divertisment pentru nobilime. Este interpretatã de cãtre amatori în casele aristocratice. Se înregistreazã o evolutie spectaculoasã a vietii de concert. Astfel, ia nastere muzica de camerã (formatii mici care interpreteazã lucrãri simple). În practica muzicalã instrumentalã apar si se impun genuri specifice:

- Suita - gen muzical bazat pe o succesiune de dansuri (pavana ]i gagliarda) de origine popular[, puse într-o anumit[ ordine, diferen\iate de ritm, tempo, expresie muzical[. Alte dansuri: allemanda (german) în m[sur[ de 2,4 p[trimi, mi]care moderat[, caracter solemn; couranta (francez) în 3 p[trimi, mi]care rapid[, caracter vioi; sarabanda (spaniol) în m[sur[ compus[ de 6, 9, 12 optimi, mi]care lent[, caracter grav, solemn; giga (englez) în m[sur[ ternar[, tempo rapid, caracter vioi, exuberant. La aceste dansuri cu timpul se adaug[ ]i menuetul. Protagonistul menuetului a fost Jean Baptiste Lully. Menuetul se danseaz[ cu pa]i m[run\i ]i mi]c[ri galante. Prin gra\ie ]i elegan\[ menuetul va domina saloanele nobiliare ]i crea\ia compozitorilor pentru mult[ vreme, chiar ]i în secolul al XVIII-lea.

- Sonata - Termenul provine din limba italian[: sonare= a suna instrumental. La @nceput sonata era monopartit[. Poate fi pentru unul sau mai multe instrumente. Este executat[ de obicei de patru instrumente: dou[ viori, clavecin ]i viola da gamba. Este @nrudit[ cu suita ]i provine din alternan\a mi]c[rilor repede-lent (4-5-6 mi]c[ri). Compozitorii vremii scriu dou[ tipuri de sonat[: sonata da chiesa (bisericeasc[) ]i sonata da camera. Sonata da chiesa, care @]i are r[d[cinile @n motetele vechi, alterneaz[ mi]c[rile repezi cu cele lente prin termenii agogici: lento, allegro, adagio, presto ]i are un caracter religios mai subliniat. Compozitorii care au scris astfel de sonate sunt: Corelli, Vivaldi, Scarlati, Rameau, Telemann, Handel, Bach. #n sonata da camera titlurile p[r\ilor poart[ denumirea de dansuri (allemande, courante, gavote).

- Fuga - gen muzical instrumental sau orchestral pe mai multe voci. Ea const[ în expunerea imitativ[ a unei teme-subiect de 4-8 m[suri ]i dezvoltarea ei prin mijloace polifonice. La Bach fugile sunt compuse pe un numar variabil de voci (cele mai multe pe trei sau patru voci). Fugile pot fi simple (cu o singur[ tem[), duble (cu dou[ teme), triple (cu trei teme). Principalele sec\iuni ale fugii sunt: expozi\ia (tema), evolu\ia (prelucrarea temei) ]i încheierea (revenirea tonal[ ]i reluarea variat[ a expozi\iei).

- Concerto grosso -gen muzical ce const[ într-un dialog muzical între un grup de instrumente soliste ]i restul orchestrei (concertino tutti).

- Concertul instrumental - gen muzical în care se reduce num[rul grupului concertino la un singur instrument. În felul acesta aten\ia este îndreptat[ asupra solistului ]i instrumentului care este pus în valoare, demonstr`ând performan\ele de virtuozitate ]i expresie.

Tot în aceast[ perioad[ se înregistreaz[ ]i primele forme ale muzicii simfonice.

 

Muzica vocal-orchestral[

Al[turi de genurile vocale (missa, madrigalul), de cele vocal dramatice (opera) ]i de cele instrumentale ]i orchestrale (fuga, sonata, concertul, suita) se contureaz[ în muzica preclasic[ ]i un gen distinct vocal-orchestral. Acest gen cuprinde lucr[ri interpretate pe diferite voci solistice ]i de cor, acompaniate de orchestr[: cantata ]i oratoriul.

Oratoriul este o lucrare vocal orchestral[ de propor\ii ample, f[r[ a fi destinat[ mi]c[rii scenice, ci unei execu\ii în concert. Este asem[n[tor cu opera, dar îi lipsesc jocul actorilor câ`nt[re\i, coregrafia, decorul, costumele specifice. Oratoriul ]i-a f[cut apari\ia înc[ din Rena]tere (motetul imitativ tindea c[tre sfar]itul secolului al XVI-lea s[ primeasc[ structuri omofone ]i o amploare sporit[ prin intercalarea momentelor vocal-solistice; acestea alternau cu p[r\ile corale ]i în scurt[ vreme totul va primi influen\a basului cifrat).

#n oratoriu existen\a unei ac\iuni dramatice este absolut obligatorie. Personajele se @mpart @n dou[ categorii: actori ]i non-actori (actorii sunt cei care de\in roluri titulare, non-actorii sunt povestitorii, cei care nareaz[ ac\iunea @ntre interven\iile soli]tilor. Non-actorilor nu li se @ncredin\eaz[ arii).

Pe parcursul secolului al XVII-lea oratoriul începe s[ se concretizeze ca pies[ vocal-simfonic[ mare cu texte religioase (de unde ]i denumirea: din lat."oratorium" = sal[ de rug[ciune). Oratoriul a ap[rut ca un fel de replic[ religioas[ dat[ operei ]i a tratat la @nceput numai subiecte religioase luate din Biblie, fiind scrise @n limba latin[. Cu timpul @ns[, oratoriul latin cedeaz[ locul pu\in c`âte pu\in oratoriului în limba na\ional[. Astfel, G.F. Handel ]i J. S. Bach, compun oratorii pe texte italiene, germane ]i engleze (în paralel cu unele în limba latin[), @n care parafrazeaz[ principalele povestiri biblice.

În oratoriu se întâlnesc momente solistice vocale sau instrumentale, coruri de o amploare variabil[, concepute fie în maniera polifonic[, fie în cea armonic[ simpl[, caracteristic[ coralului protestant, momente orchestrale ce comenteaz[ expresiv desf[]urarea dramei. Toate acestea sunt legate prin recitativul dramatic al povestitorului (evanghelistul). Spre deosebire de oper[, oratoriul va avea un caracter epic; de aici ]i preponderen\a recitativelor ]i corurilor.

Cantata - este o lucrare ampl[, alc[tuit[ din p[r\i solistice ]i corale cu text ]i din p[r\i instrumentale ]i mai apoi orchestrale. Cantata este strâns înrudit[ cu oratoriul ]i asemenea acestuia, se integreaz[ treptat în repertoriul de cult catolic. În secolul al XVII-lea a devenit principalul gen practicat în bisericile protestante. Ea p[streaz[ în linii mari construc\ia missei catolice (Kirie, Gloria, Credo, Sanctus-Benedictus, Agnus-Dei). Momentul culminant al genului îl reprezint[ "Marea miss[ în si minor" a lui J. S. Bach, lucrare considerat[ o adev[rat[ enciclopedie a muzicii.

Spre deosebire de oratoriu, cantata are un caracter mai liric ]i uneori intim. De aceea va predomina aria vocal[ plin[ de c[ldur[ ]i cantabilitate. A]adar, melodicitatea reprezint[ legea general[ care guverneaz[ cantatele.

Pe lang[ cantatele religioase, compozitorii preclasici au scris ]i cantate laice, de exemplu Telleman care s-a inspirat ]i din natur[ ("Bucuriile auzului în timpul prim[verii", "Apele prim[verii"), dar ]i J. S. Bach ("Cantata \[r[neasc[", "Cantata cafelei").

Opera - este o lucrare muzical[ scenic[. Forma în care o cunoa]tem ast[zi s-a stabilit în aceast[ perioad[: uvertura - executat[ instrumental, care deschide opera; ariile, recitativele - care pun în lumin[ personajele; corurile - care întruchipeaz[ personaje colective; baletul - care aduce un plus de spectaculos.

Sub influen\a Rena]terii, subiectele operelor din aceast[ perioad[ sunt alese din mitologia greac[, din istoria împ[ra\ilor romani sau a personajelor biblice. Cei mai reprezentativi compozitori de oper[ din secolul al XVII-lea sunt: Claudio Monteverdi ("Orfeu") în Italia, Jean Baptiste Lully ("Teseu", "Armida") în Fran\a. În afar[ de J. S. Bach, care nu a scris deloc acest gen muzical, ]i ceilal\i compozitori mari preclasici ( Handel, Telemann, Rameau) au contribuit la dezvoltarea genului de oper[.

 

Bibliografie:

1. Bughici, D., Dic\ionar de forme ]i genuri muzicale, Editura Muzical[, Bucure]ti, 1974

2. Giuleanu, Victor, Principii fundamentale @n teoria muzicii, Editura Muzical[, Bucure]ti, 1975

3. Iliu\, Vasile, O carte a stilurilor muzicale, vol. I, Editura Academiei de Muzic[, Bucure]ti, 1996

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:21
 

Revista cu ISSN

Program Scoala Altfel activitati pentru …

ACTIVITATEA NR. 2 CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ! Program Şcoala Altfel -  Activităţi   1.     Grupa de vârstă: copiii din clasele V-VIII 2.     Ariile de dezvoltare: fizic, intelectual, caracter, emoţional, social, spiritual 3.    ...

Read more

Moliere personnalite situee entre le com…

MOLIÈRE - PERSONNALITÉ SITUÉE ENTRE LE COMIQUE ET LE TRAGIQUE       Prof. Alexie Cristina Colegiul Tehnic «Ion Mincu»   Molière reste un classique, mais un classique qui propose une comédie tragique, où le tragisme survient...

Read more

Spune Nu drogurilor - tipuri de droguri …

1. Droguri sintetice (designer drugs) - Ecstasy   Datorită acţiunilor şi efectelor lor diferite, drogurile sintetice sunt greu clasificabile în grupe distincte. XTC (prescurtarea pt. Ecstasy) este atribuit frecvent grupei entactogenelor...

Read more

Despre frazeologie si imbinarile de cuvi…

DESPRE FRAZEOLOGIE ŞI ÎMBINĂRILE DE CUVINTE Silvia Baltă, Profesor de limba franceză Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Bucureşti Nu de puţine ori folosim în vorbire sau...

Read more

PROCEDEE NOI DE EVALUARE IN INVATAMANTUL…

PROCEDEE NOI DE EVALUARE ÎN ÎNVÃŢÃMÂNTUL PRIMAR   Inst. DOBREA MONICA Şcoala „Înv. N. Pâslaru” Casin, Jud. Bacãu     „E imposibil sã judeci adecvarea unei conduite, gradul de eficacitate a unei actiuni fãrã sã cunosti...

Read more

Strategii de integrare a elevilor cu CES…

STRATEGII DE INTEGRARE A ELEVILOR CU C.E.S. ÎN ORA DE LIMBA ROMÂNĂ   Prof. Magdalena Cotlerenco-Medeleanu Şcoala cu clasele I-VIII „Mihail Sadoveanu”, Brăila     Integrarea şcolară este un proces de includere în şcolile de masă...

Read more

Evaluarea competentelor la matematica in…

EVALUAREA COMPETENȚELOR LA MATEMATICĂ ÎN GIMNAZIU Prof. Buzea Gabriela, Școala Gimnazială Nr. 56, București Rezumat: În articolul de față sunt analizate nivelul competențelor de bază cu ajutorul rezultatelor obținute în...

Read more

Preocupari literare premergatoare Cercul…

PREOCUPÃRI LITERARE PREMERGÃTOARE CERCULUI LITERAR DE LA SIBIU   Nevodenszki Sorina, institutor Şcoala cu clasele I – VIII Sânandrei, jud. Timis     Victor Iancu, renumit estetician al perioadei interbelice, se aflã printre cei mai...

Read more