Luni, 08 Octombrie 2012 13:47 |
AMINTIRI DESPRE ARGHEZI
Prof. Mihalcea Carla
Şcoala nr.1 Pantelimon-Ilfov
Întreaga creaţie a acestui mare scriitor, Tudor Arghezi, relevă complicatele probleme ale omului modern, spirit complex, confruntat cu realităţi diverse şi dinamice.
Cuvinte cheie: poet, divinitate, artă.
Având în vedere relaţia poet - divinitate în opera argheziană, mă voi referi la amintirile părintelui Valeriu Anania pentru a întregi profilul poetului şi al omului Tudor Arghezi. De ce memoriile acestui prelat, expuse în cartea sa Rotonda plopilor aprinşi? Pentru că, după cum el însuşi afirma:
“Nu cred ca printre scriitorii de acum, încă în viaţă, să fie un altul care să-l fi cunoscut mai bine pe Arghezi, un altul care, pe durata unui sfert de veac, să-i fi călcat pragul şi să-l fi primit de mai multe ori în odaia lui, faţă de care poetul să-şi fi deschis sufletul mai larg. Nu mulţi îl vor fi văzut pe Arghezi plângând, nu mulţi vor fi fost martori disperării lui. Şi nu mulţi vor fi având o biografie în care Arghezi să se fi înserat cu ponderea unui gest al destinului.”
Frecventându-l la casa din Mărţişor, autorul acestor memorii pătrunde în universul familial şi al creaţiei argheziene. Nu spune că i-ar fi plǎcut casa construitǎ după indicaţiile scriitorului ci că poartă amprenta personalitǎţii lui. “Fugit din călugărie şi rostuit în viaţa socialǎ, lui Arghezi i-a plăcut întotdeauna să se creadǎ, într-un fel, tot la mǎnǎstire... Casa lui Arghezi părea într-adevăr, un mitoc al Mănăstirii Dintr-un Vis.”
Ceea ce l-a cucerit pe Anania, învăţăcel în ale literaturii, erau firescul şi spontaneitatea cu care Arghezi scria şi vorbea “rar, gutural spontan şi colorat, cu asocieri de o uimitoare prospeţime. Când îi venea bine, nu evita calamburul.”
“Mi-a plǎcut la Arghezi discreţia muncii literare”; şi Anania descrie chilia, adicǎ odaia de lucru a poetului, o cămăruţǎ simplǎ la parterul casei, cu mobilǎ modestǎ şi câteva lucruri trebuitoare, o etajerǎ cu câteva cǎrti şi mape, un radio, o gravurǎ a Mitzurei, o icoanǎ veche înfǎtişând pe Sfântul Nicolae, un şirag de mǎtǎnii vegetale numite Lacrimile Maicii Domnului şi o sobǎ de tuci cu burlan. Prin fereastra deschisǎ se vedea o creangǎ ,, spânzuratǎ de cer”. A remarcat ordinea de pe masa de lucru unde nu se aflau manuscrise ,,uitate” sau rǎvǎşite.
Din amintirile parintelui Anania mi s-a pǎrut interesant sǎ reţin mai ales pe acelea legate de experienţa monahalǎ a lui Arghezi. Din acestea reproduc în continuare:
“Arghezi purta în sine nostalgia unei vieţi monahale prin care trecuse ca un meteor, nostalgie pe care i-o surprinsesem de nenumărate ori în lungile noastre conversaţii din chilia lui cu velinţa olteneascǎ sau la masa de sub vişin. Nu mi-a spus niciodatǎ – şi nici nu l-am întrebat – ce anume îl fǎcuse pe tânǎrul de 20 de ani sǎ batǎ la poarta mǎnǎstirii şi sǎ solicite azilul unei tagme pentru care, evident, nu era fǎcut; dar unele nuanţe ale istorisirilor lui m-au facut sǎ cred cǎ sǎrǎcia în care se zbǎtea nu fusese strǎinǎ de o asemenea hotǎrâre. Mai mult, aş bǎnui cǎ, la vârsta aceea, Theo nu se credea fǎcut nici pentru viaţa obişnuitǎ.”
Această ultimǎ idee se sustine şi prin pǎrerea poetului, aceea cǎ unii scriitori, prin natura lor inadaptaţi, ar trebui sǎ poată gǎsi refugiu şi de lucru la mǎnǎstirea Cernica fǎrǎ obligaţia de a se cǎlugǎri, “un fel de cǎlugǎrie << în civil>>”.
Din experienţa monahalǎ, Arghezi a pǎstrat o amintire luminoasǎ, mitropolitul Iosif Gheorghian, ,,naşul” sǎu bisericesc, “un ierarh cǎrturar şi cu o viatǎ foarte curatǎ, cǎruia Arghezi i-a pǎstrat, fǎrǎ umbre, o amintire suavǎ”.
La Cernica, fratele şi apoi ierodiaconul Iosif a stat într-o chilie din casa numitǎ “stǎreţia veche”. S-a ataşat de fratele Petre pe care-l iubea pentru “curǎţia lui sufleteascǎ”. Acesta ziua pescuia şi seara frigea peştii pe cǎrbune, în chilia lui, apoi îl chema pe vecin la ospǎt, cinstindu-se cu vin şi cântând un heruvic, un axion, anixandrele, o priceasna şi în cele din urmǎ un cântec lumesc, Trǎiascǎ regele...
În chilia de la Cernica şi în peisajul mǎnǎstirii, Arghezi a scris poeme ce aveau sǎ fie cuprinse în volumul Cuvinte potrivite.
Nu s-a putut împǎca cu atmosfera şi deprinderile monahale şi mai ales cu intrigile feţelor bisericeşti de la Mitropolie unde fusese adus de mitropolitul Iosif Gheorghian, de aceea a pǎrǎsit cinul monahal în 1905. În aceastǎ perioadǎ a avut o legǎturǎ tainicǎ cu Constanţa Zissu, în urma cǎreia a apărut Eliazar. În 1957, Eliazar (cineastul Elie Lotar) a venit la Bucureşti sǎ-şi vadă tatǎl. Împreunǎ, tatǎ şi fiu, însoţiţi de pǎrintele Anania au vizitat Cernica. Reîntors dupǎ mai bine de 50 de ani, Arghezi a trǎit emoţii puternice pe care Anania le-a observat şi astfel a înţeles ceea ce mulţi nu cunoşteau din personalitatea scriitorului:
“În fiinţa lui intimǎ, poetul era un mare emotiv, dar în acelaşi timp era posedat de un demon care-i denunţa emotivitatea drept slǎbiciune şi-l fǎcea sǎ se împotriveascǎ propriei lui naturi. Ironia sarcasmului, deriziunea, grotescul, erau tot atâtea arme cu care se apǎra de sine însuşi. Lacrimile interioare îi opunea virulenţa unui verb corosiv, menit s-o striveascǎ”
Şi continua relatând alte împrejurǎri în care a observat comportamentul şi opiniile marelui scriitor:
“... Arghezi nu vedea lumea printr-o oglindǎ strâmbǎ, ci o strâmba el însuşi spre a-şi disimula propriile-i afecte, de care se sfia în faţa oamenilor şi, poate, în faţa lui însuşi. Sufletul lui era departe de a fi o lentilǎ diformǎ sau deformatǎ a universului mare şi mic; altfel nici Cartea cu jucǎrii, nici Ce-ai cu mine vântule? nu s-ar fi nǎscut vreodatǎ. Fireşte, vorbesc de sufletul lui, nu de programul sǎu estetic sau de ipostaza moralistului.”
Poetul a retrǎit multe momente din tinereţe în acea vizitǎ la mǎnǎstirea Cernica. Intrând în chilia lui de altǎdatǎ, nu s-a putut abţine şi “şi-a prins capul în palme şi a prins a plânge cu adevǎrat, abandonându-se într-o cascadǎ de sughiţuri. Eu si fiul sǎu ne-am fǎcut semn, am ieşit tiptil din odaie şi am rǎmas pe cerdac pânǎ ce poetul, uşurat de lacrimi, a venit la noi sǎ ne mulţumeascǎ de singurǎtate.”
Plimbându-se tustrei în asfinţitul soarelui de varǎ, Anania a recitat urmǎtoarele versuri:
“Sufletul meu îşi aduce-aminte
Şi-acum şi ne-ncetat de ce-a trecut,
De un trecut ce-mi e necunoscut,
Dar ale cǎrui sfinte oseminte
S-au aşezat în mine fǎr’ sǎ ştiu
Cum nici pǎmântul ştie pe-ale lui
În care dorm statui lângă statui
Şi-i zǎvorat sicriu lângǎ sicriu...”
Atunci a vǎzut iar sub ramele ochelarilor lui Tudor Arghezi douǎ şiruri de lacrimi pe care el nici nu încerca sǎ le ascundǎ. Mulţi ani mai tarziu, scriind aceastǎ carte, Anania avea sǎ înţeleagǎ gestul lui ca un act de cruzime.
Dar sǎ lǎsǎm spiritele înalte sǎ se odihneascǎ în lumea de dincolo şi sǎ ne vegheze cu îngǎduinţǎ.
BIBLIOGRAFIE
1. GEORGE CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la origini pânǎ în prezent, Fundaţia Drǎgan, Editura Nagard, Madrid- Paris-Roma, Pelham N. Y., 1980.
2. VALERIU ANANIA, Rotonda plopilor aprinşi, Editura Cartea Româneascǎ, Bucuresti, 1983.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Luni, 08 Octombrie 2012 14:10 |
|
Planificare model pentru terapia tulburarilor de limbaj invatamant special
Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari... Read more
INVATAREA PRIN COOPERARE
Prof. Stan Cristina
Scoala Gimnaziala Basca-Chiojdului, jud. Buzau
Una dintre temele abordate frecvent de catre teoreticienii si practicienii educatiei o reprezinta invatarea prin cooperare.
Propunem aceasta tema de reflectie ca... Read more
ABORDAREA DIDACTICĂ A TEXTULUI NONLITERAR
Profesor Muşat Liliana
Liceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu
În articolul propus am enumerate tipurile de texte nonliterare utilitare şi distractive şi am exeplificat pentru fiecrea tip de text.... Read more
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE - CHEIA SPRE SUCCES
Prof. înv. primar: Tica Ionela Georgiana
Scoala Gimnaziala ”Iosif Catrinescu”
Rezumat: Părinţii trebuie să cunoască, să devină conştienţi de influenţa pe care o exercită... Read more
JOCUL DIDACTIC INTEGRAT
TERAPIEI EDUCAȚIONALE COMPLEXE ȘI INTEGRATE
Prof. Educator Mureșan- Chira Gabriel
Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și
Documentare privind Educația... Read more
AN INTRODUCTION TO VICTORIAN WRITERS’ GALLERY
prof. Pălăştea Cornelia
C.N. ,,Elena Cuza”, Craiova
The importance of literature, not only in the history but also in the... Read more
DE LA LITERATURĂ LA ŞTIINŢĂ
Profesor Szekely Daniela
Liceul Tehnologic Lupeni
Omul deplin al culturii româneşti, Mihai Eminescu, a fost o apariţie deosebită în literatura secolului al XIX-lea integrându-se în marele curent romantic... Read more
Regulament de organizare si functionare a Consiliului national de etica din invatamantul preuniversitar
Read more
Datele examenelor pentru gradul II la UBB Cluj
Vezi datele probelor pentru obţinerea gradului didactic II la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.
CARACTERISTICILE INTELECTUALE ALE PREŞCOLARILOR
Educator Stan Luminiţa-Simona
Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi
Intelectul, formaţiune psihică deosebit de complexă, cuprinde procese şi activităţi psihice variate şi dificile precum: gândire, memorie, limbaj, imaginaţie, atenţie…
O EXERIENŢĂ - BATH - MAREA BRITANIE
(COMENIUS - MOBILITĂŢI INDIVIDUALE)
Profesor pentru învăţământul primar, Daniela Popescu
Şcoala Gimnazială ,,Leonardo da Vinci”, Bucureşti, sector 3
MAREA BRITANIE! ANGLIA! Când spui aceste cuvinte îţi apare…
STUDIU- „ŞCOALA PĂRINŢILOR” - UN MIJLOC DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PREUNIVERSITAR
înv. Marc Aurica,
Școala Gimnazială Cîmpeni
"Spune-mi și o să uit. Arată-mi și poate n-o să-mi amintesc. Implică-mă… ÎNVĂŢAREA CHIMIEI UTILIZÂND LIMBA ENGLEZĂ CA MEDIU DE COMUNICARE- METODA CLIL
Ofelia Cornelia POPA, profesor de chimie
Şcoala Panticeu, Cluj
„Învaţă aplicând şi aplică învăţând”
Rezumat: Unul din cele peste 200 de termeni…
ROLUL COMUNICÃRII ÎN PROCESUL DE ÎNVÃŢÃMÂNT
Institutor Anton Simona Marinela
Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Vorniceni, Judetul Botosani
Schimbarea conceptiei comunicative promovatã în scoalã pune în mod acut problema educãrii cu si… Partea II
Introducere în Ştiinţifico-fantastic şi subgenurile lui
Ce este ştiinţifico-fantasticul?
O caracteristică definitorie a modului SF este fascinaţia pe care o reprezintă referitor la ştiinţă şi tehnologie. Literatura şi ştiinţa, sau ştiinţa… METODE DE PREDARE INTERACTIVE
Prof. înv. preşcolar LUCACI IOANA
Grădiniţa cu program prelungit nr. 24, Botoşani, jud. Botoşani
Metodele noi de predare – învătare prezintă un potenţial semnificativ pentru stimularea inovaţiei şi schimbării… UTILIZAREA PRESEI SCRISE ÎN EDUCAŢIE
Prof. Chiţac Mihaela
Şcoala ,,Constantin Brâncoveanu” Constanţa
Tema în discuţie ,,Utilizarea presei scrise în educaţie” cautǎ sǎ surprindǎ în linii mari aspectele pe care elevii trebuie sǎ…
|